Daniel Morar: „Nu mai există de 8 ani o lege care să permită stocarea datelor persoanelor. Aşadar, cum furnizorii stochează datele persoanelor pe timp de 3 ani şi le dau la solicitarea serviciilor de informaţii sau organelor judiciare?”

„În cei 9 ani de mandat, Curtea a pronunţat aproximativ 10 decizii prin care au fost cenzurate puterile serviciilor secrete. Mai exact, au fost tăiate din ele, puteri prin care Legiuitorul le-a acordat prin încălcarea Constituţiei. (...) Pe Ordonanţa Prună, şi în 2022, Curtea nu le-a permis serviciilor nici măcar această intruziune – de a fi organ de cercetare penală specială pe infracţiunile ce ţin de siguranţa naţională - întrucât infracţiunile – fie că sunt infracţiuni contra securităţii naţionale, fie că sunt infracţiuni de drept comun – sunt tot infracţiuni, sunt fapte penale şi este un domeniu rezervat exclusiv organelor judiciare. Aceasta a fost linia Curţii în aceşti ani şi eu sper să rămână în continuare aşa. Pentru că este specific unui stat democratic, unui stat care a ieşit dintr-o dictatură, în care serviciile secrete nu trebuie să fie prezente în niciun fel în munca de cercetare penală”, a declarat Daniel Morar, fost judecător al CCR în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News.

Daniel Morar, fost şef al DNA şi al Ministerului Public, a atras atenţia că în ultimii 8 ani România nu mai are o lege de retenţie a datelor, ca atare sistemul judiciar şi serviciile de informaţii nu mai pot solicita listingurile persoanelor de la companiile furnizoare care nici măcar nu mai au posibilitatea să stocheze aceste date:

„În condiţiile în care în 2014, legea care reglementa stocarea datelor fusese declarată neconstituţională şi timp de 8 ani Legiuitorul român nu a pus o altă lege în loc, evident că întrebarea era pe ce bază furnizorii aceştia pot să stocheze date şi în ce bază Legiuitorul vorbeşte de stocarea datelor. Pentru că stocarea datelor este o chestiune gravă în sine. Privesc datele despre persoane, privesc drepturile şi libertăţile personale. Şi acesta a fost motivul pentru care am declarat neconstituţională şi legea din 2022, eu mirându-mă că sistemul judiciar funcţionează şi foloseşte ca mijloace de probă în continuare, din 2014, aceste date stocate...

Păi şi cum le-a obţinut dacă nu exista lege?

Nu am nicio idee pentru că legea pe care am declarat-o neconstituţională în 2014 stabilea obligaţia în România de stocare pe timp de 6 luni, acum aflu, din discuţii cu magistraţi, că aceşti furnizori stochează datele timp de 3 ani, şi timp de 3 ani pe care îi au îi dau la solicitarea serviciilor de informaţii sau organelor judiciare. Aceasta în condiţiile în care nu există o lege care să le permită, nu să-i oblige să le stocheze”.