De ce armata nu-i apără pe românii din Deltă de dronele ruseşti / România nu a dislocat mijloace antiaeriene în satele expuse pericolului

Astfel, am aflat din comunicatul oficial că „Forţele MApN vor continua misiunile de monitorizare a spaţiului aerian şi de cercetare în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestor situaţii.” De asemenea, România mai informează NATO despre aceste atacuri ruseşti pe teritoriul naţional, „MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real cu privire la situaţia generată de aceste atacuri”.

Deci vedem că MApN monitorizează, cercetează şi informează, dar nici urmă de APĂRARE a românilor expuşi pericolului dronelor ruseşti.

Singurul oficial militar care a dat informaţii detaliate despre măsurile luate de Armata Română pentru contracararea dronelor ruseşti este actualul şef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în septembrie, la o televiziune din Suedia, pe când era locţiitor al şefului SMAp: „Au fost desfăşuraţi 600 de militari în nordul Dobrogei, alături de radare mobile, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost activate.” De asemenea, generalul român a precizat că va fi folosită toată puterea militară pentru apărarea teritoriului naţional: „În funcţie de nivelul ameninţării, suntem gata să folosim toată puterea militară pentru a apăra teritoriul românesc”.

După cum vedem, însă, România nu a dislocat mijloace antiaeriene în satele expuse pericolului.

Pot fi folosite sistemele antidrone, care bruiază electronic aparatele aeriene fără pilot, dar care pun un risc mare asupra civililor, deoarece aceastea intră în vrie, iar dronele de fabricaţie iraniană Shahed-136, folosite de Rusia, s-au dovedit rezistente la bruiaj.

O modalitate mai sigură ar fi sistemele antiaeriene, ca de exemplu Gepard, care s-au dovedit eficiente împotriva dronelor Shahed-136, şi sunt în dotarea Armatei României. Conform generalului Gheorghiţă, aceste sisteme sunt dislocate în apropiere şi pot fi folosite la nevoie.

Între Galaţi şi Chilia Veche sunt aproape 100 de km, dar ar putea fi luate în calcul pentru protejare doar localităţile din dreptul porturilor ucrainene, pentru a uşura misiunea militarilor români. De ce nu se face acest lucru atunci?

În primul rând nu este aprobare politică. Militarii nu pot acţiona şi trage în afara poligoanelor fără aprobarea CSAT. Sunt multe motive care-i opresc pe politicienii români să ia această decizie, de la frica de reacţia Rusiei, la cea că i-ar panica pe locuitorii din zonă dacă ar vedea blindatele armatei.

Nici după incidentul de joi dimineaţă nu am văzut o reacţie fermă a politicienilor români. Singura care a făcut o declaraţie, a fost Luminiţa Odobescu, ministrul de Externe, care ne-a anunţat că-l va convoca pe şeful misiunii diplomatice a Rusiei la Bucureşti, deoarece „atacurile ruse de la Dunăre pun în pericol securitatea naţională a României”. Iohannis, Ciolacu şi Ciucă au fost destul de liniştiţi şi reţinuţi.

Doborârea unei aeronave ruseşti, chiar şi fără pilot, ar duce la acuzaţii grave din partea Moscovei, care ne-ar putea numi aliaţi ai Ucrainei şi ne-ar ameninţa cu consecinţe.

O altă chestiune luată în calcul este pericolul ca elemente de muniţie să cadă pe teritoriul Ucrainei, unde ar putea provoca daune sau victime, dar Zelenski este deschis la un parteneriat pentru apărarea comună a zonelor dunărene. Aflat la Bucureşti în luna octombrie, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că vor fi făcuţi paşi comuni cu România pentru apărarea antiaeriană a porturilor de la Dunăre, dar partea română s-a ferit să ofere detalii.

Aflat în Spania în luna octombrie, preşedintele României ne-a asigurat de la distanţă să stăm liniştiţi că a aranjat cu NATO ca un sistem antidronă să ajungă la graniţa României cu Ucraina. Nu a considerat necesar să ne spună dacă este vorba de unul dotat cu sisteme de bruiere electronică, cu tunuri sau rachete, nici dacă a ajuns sau când va ajunge.

Până la rezolvarea acestor situaţii şi luarea unei decizii politice, doar cele câteva adăposturi construite de armată şi norocul îi protejează pe românii aflaţi în zonele expuse.