De ce nu crede Tăriceanu în demersul preşedintelui privind protejarea actului de justiţie: Iohannis trebuia să denunţe din primul moment protocoalele

"Dacă preşedintele este cu adevărat preocupat şi îşi doreşte o justiţie independentă şi îşi doreşte ca România să fie un adevărat stat de drept, nu o caricatură de stat de drept, atunci ar fi trebuit, după părerea mea, să denunţe din primul moment protocoalele dintre SRI, DNA şi o serie de alte instituţii din justiţie. Lucru care până astăzi nu s-a întâmplat. Preşedintele are la îndemână acest instrument, deoarece conduce CSAT şi, aşa cum s-a vorbit în trecut, CSAT prin demersul pe care l-a demarat de a considera corupţia o ameninţare la adresa securităţii naţionale poate să spună foarte clar şi să facă o delimitare între ceea ce este ameninţare la adresa securităţii naţionale şi ceea ce este atentatul la viaţa privată a oamenilor, la drepturile şi libertăţile individuale care au fost grav încălcate prin aceste protocoale secrete", a afirmat Tăriceanu în Parlament, comentând asupra deciziei de miercuri a preşedintelui Klaus Iohannis de a sesiza CCR şi de a cere un punct de vedere de la Comisia de la Veneţia în legătură cu pachetul legilor Justiţiei.

Şeful Senatului a adăugat că, deşi nu are cunoştinţă preşedintele României de încheierea acestor protocoale de-a lungul anilor, se impunea "o atitudine politică lipsită de orice echivoc" prin gestul de a denunţa protocoalele.

"Preşedintele, chiar dacă CSAT nu are cunoştinţă de încheierea acestor protocoale, pentru că nu au fost aprobate de CSAT, lucru pe care pot să vi-l spun din perioadă când eram prim-ministru, nu ştiu ce s-a întâmplat ulterior, acest lucru ţine de resortul instituţiei şi preşedintele Iohannis poate să răspundă de perioada mandatului domniei sale, dar cred că era nevoie de o atitudine politică lipsită de orice echivoc de a denunţa public, politic, acest gen de acţiuni care periclitează grav încrederea în justiţie şi până la urmă elementul fundamental în jurul căruia se creează statul. În final, statul este o creaţie menită să servească şi să apere cetăţeanul. Nu sunt adeptul acelei viziuni, care din păcate este şi în Constituţia României. Statul nu porneşte de la instituţii şi ajunge la cetăţean, ci invers. Se porneşte de la cetăţean şi creăm instituţiile necesare apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor", a completat liderul ALDE.

Întrebat dacă va sesiza CCR pe existenţa unui posibil conflict între Parlament şi Administraţia Prezidenţială, Tăriceanu a răspuns: "Mai degrabă este un conflict politic. Preşedintele are tot dreptul, şi respect acest drept de a sesiza CCR. Observ că în spatele acestui demers nu este unul juridic, ci unul de natură politică, dar preşedintele are dreptul să facă acest lucru. Atâta vreme cât Parlamentul, şi eu m-am exprimat foarte clar, nu afectează în niciun fel prin demersul pe care l-a făcut independenţa justiţiei, pentru că această întrebare pusă în mod repetat, nimeni n-a putut să vină cu un singur argument, ci cu declaraţii de ordin general care sigur că valorează ca orice altă declaraţie, cred că trebuie să vedem poziţionarea fiecărei instituţii în raport cu acest pachet de reformă a justiţiei extrem de necesar, mai ales în contextul gravelor abuzuri care s-au petrecut în justiţie în ultima perioadă, abuzuri pe care le-am semnalat de ani de zile şi care au ieşit la suprafaţă în ultima vreme într-o măsură foarte mare şi cu lucruri extrem de grave, mai grave decât probabil ne-am fi imaginat în urmă cu unul sau doi ani."

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că va sesiza Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia pe pachetul de legi ale Justiţiei. Şeful statului a mai anunţat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o reexaminare. Klaus Iohannis a amintit inclusiv de Ordonanţa 13, acuzând partidul de guvernământ de asalt asupra Justiţiei.