De Ziua Armatei, Iohannis cere modificarea legilor pentru a contracara dronele ruseşti

„Onorăm astăzi, împreună, Armata României, principalul pilon al sistemului naţional de apărare, care garantează suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, precum şi integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. Aniversăm, de asemenea, 80 de ani de la eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de la graniţa de vest, eveniment cu semnificaţie majoră pentru afirmarea independenţei şi a suveranităţii României. Pentru îndeplinirea acestui rol fundamental şi pentru întreaga activitate desfăşurată în slujba ţării, suntem profund recunoscători militarilor noştri activi, în rezervă şi în retragere, precum şi personalului civil din cadrul Armatei României. Dedicăm această zi şi ostaşilor noştri care au plătit preţul suprem pe câmpul de luptă, pentru ca România să se dezvolte şi să devină statul democratic, respectat în Europa şi în lume, aşa cum este astăzi. Totodată, gândurile noastre de preţuire şi recunoştinţă se îndreaptă către veteranii de război, care au luptat pentru România în cele două conflagraţii mondiale, precum şi către militarii noştri care şi-au îndeplinit cu succes misiunile în teatrele de operaţii, alături de Aliaţi şi parteneri”, spune Klaus Iohannis.

El aminteşte şi de războiul din Ucraina.

„Traversăm vremuri dificile, marcate de provocări multiple, care sporesc instabilitatea şi impredictibilitatea evoluţiilor de securitate la nivel regional, european şi global, context în care puterea militară capătă o şi mai mare relevanţă, atât ca un mijloc de consolidare şi proiectare a forţei, cât şi ca factor esenţial de descurajare şi apărare. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat arhitectura de securitate pe continentul european şi reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi o provocare la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, care a asigurat pacea şi stabilitatea în lume după cel de-Al Doilea Război Mondial. De aceea, trebuie să rămânem ferm angajaţi în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare în faţa agresorului, atât timp cât va fi necesar, împreună cu Aliaţii din NATO şi cu partenerii europeni şi internaţionali. Forţele ruse continuă acţiunile de agresiune, făcând victime civile şi producând pagube însemnate la nivelul infrastructurii portuare ucrainene, inclusiv în proximitatea frontierei fluviale cu România. În faţa acestor provocări, rămânem vigilenţi şi continuăm eforturile naţionale conjugate şi cooperarea strânsă cu Aliaţii pentru a consolida pe mai departe postura de descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre, care reprezintă o zonă de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. Totodată, suntem în proces de optimizare a cadrului legislativ naţional pentru a fi în măsură să prevenim şi să combatem riscul ca drone eşuate, utilizate de forţele ruse împotriva obiectivelor ucrainene, sau fragmente ale acestora să cadă pe teritoriul naţional”, adaugă şeful statului.

De asemenea, el afirmă că România este în prezent „o ţară sigură şi un pilon de stabilitate în Estul Europei, iar cetăţenii români beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istoria noastră”.

„Găzduim pe teritoriul naţional o serie de structuri şi comandamente NATO importante, iar aproximativ 5.000 de militari aliaţi se instruiesc împreună cu militarii români. (...) În ultimii ani au avut loc progrese semnificative la nivelul Armatei României, în special în ceea ce priveşte înzestrarea cu capabilităţi moderne, iar dumneavoastră sunteţi principalii beneficiari ai acestui efort naţional. Încă de la preluarea primului meu mandat de Preşedinte, am susţinut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentului din cadrul NATO. Ulterior, pe fondul cerinţelor operaţionale generate de schimbările din mediul de securitate, am încurajat creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, începând cu anul 2023. Armata României trebuie să beneficieze în continuare de o bază financiară solidă, considerabil peste 2% din PIB, după cum ne-am asumat la nivelul NATO, pentru a implementa, conform planificării, programele majore de înzestrare a forţelor armate, pe termen scurt, mediu şi lung. Totodată, o parte importantă dintre aceste investiţii substanţiale trebuie să se întoarcă în industria naţională de Apărare, pe măsură ce procesul de revigorare a acestui sector strategic avansează. Armata României este respectată şi apreciată în mediul internaţional pentru modul în care îşi îndeplineşte misiunile încredinţate, atât în ţară, cât şi în cadrul ONU, al NATO şi al Uniunii Europene”, încheie Iohannis.