Declararea ca indezirabil a unui cetăţean al UE se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti şi este executorie

CAB se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de raţiuni de securitate naţională, în motivare nu se menţionează datele şi informaţiile ce au stat la baza deciziei.

Conform legii, punerea în executare a hotărârii prin care cetăţeanul UE sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în ţară de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.

"Declararea că indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în acest sens", prevede legislaţia în vigoare.

Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la dată comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), însă este executorie. ICCJ trebuie să se pronunţe în maximum cinci zile de la formularea recursului.

Perioada pentru care un cetăţean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

Dreptul de rezidenţă al persoanei în cauza încetează de la dată pronunţării hotărârii prin care această a fost declarată indezirabilă.

Autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

"În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik", a declarat Dajbog.

Citeşte şi: MAI: S-a decis INTERZICEREA intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din Jobbik şi alte trei formaţiuni

Despre aceştia, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit "cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii".

"La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate", a mai spus Monica Dajbog.

Referitor la preşedintele Jobbik, Vona Gabor, purtătorul de cuvânt al MAI a spus că nu poate furniza informaţii, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală.

Poliţia Română a anunţat anterior, tot vineri, că aproape 1.000 de poliţişti sunt mobilizaţi pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică în 15 judeţe, la evenimentele organizate în perioada 15 - 17 martie pentru sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Potrivit Poliţiei Române, în perioada 15 - 17 martie, în 56 de locuri din 15 judeţe ar urma să aibă loc manifestări prilejuite de sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. La aceste evenimente vor participa, conform estimărilor organizatorilor, aproximativ 30.000 de persoane.

Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis, joi, un mesaj politicienilor maghiari care se anunţă în număr mare în România în următoarele zile, că "oricine poate fi cu uşurinţă expulzat în plin sejur de pe teritoriul României, dacă nu respectă legile şi Constituţia".

Şeful statului i-a averizat pe politicienii maghiari "să aibă în vedere că statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei României".

Băsescu a precizat că măsuri vor fi anunţate vineri de Ministerul de Interne.

"Obiectivul nostru este că oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a mai spus Traian Băsescu.

Preşedintele i-a transmis un mesaj şi liderului Jobbik, Vona Gabor: "Să fie convins domnul preşedinte al Jobbik că îi ştim foarte bine activitatea politică".

Tot Traian Băsescu declara, marţi, că cere Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezenţa membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept "extremist".

"Cred că e timpul să punem capăt acţiunilor acestui partid pe teritoriul României, şi cer public Guvernului şi Parlamentului să se emită act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist", a spus Băsescu.

Ministerul de Interne îl poate declara miercuri pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura, a declarat premierul Victor Ponta.

El a precizat că ministerul a elaborat de marţi dimineaţa documentaţia în acest sens, dar preşedintele, având informaţii despre ce se întâmplă la nivelul Guvernului, a vrut să "fure caimacul".

Ponta a afirmat anterior că România poate interzice prezenţa pe teritoriu a unei persoane, iar Guvernul a transmis Preşedinţiei un material al Ministerului de Interne privind activitatea liderului Jobbik, preşedintele Băsescu putând acţiona în acest sens dacă i-a "reevaluat" pe acesta şi pe Laszlo Tokes.

Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Participanţii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului. Participanţii au pornit în marş strigând "Hungaria", "Să piară Trianonul" şi "Autonomia".

În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM), veniţi din Ungaria, s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

Străinii care prezintă un pericol pentru ordinea publică din România pot fi opriţi de autorităţile de frontieră să intre pe teritoriul ţării, se arată în OUG 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România.

La articolul 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 194/2002, se menţionează condiţiile cu privire la intrarea străinilor în România.

Astfel, cetăţenii străini sunt obligaţi prin lege să aibă, printre altele, un document valabil de trecere a frontierei, care este acceptat de statul român, să nu fie incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în ţara noastră sau care au fost declaraţi indezirabili şi să nu prezinte "un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică".

Acelaşi act normativ menţionează la articolul 4, privind obligaţiile străinilor aflaţi pe teritoriul României, că aceştia "nu pot organiza partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnitaţi publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale".

În acelaşi timp, "străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri".