Declaraţia Summitului NATO, publicată de Preşedinţie: Condamnăm intervenţia Rusiei în Ucraina

1. Noi, şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ne-am reunit în Ţara Galilor, într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei au reprezentat o provocare fundamentală pentru viziunea noastră a unei Europe întregi, libere şi în pace. Creşterea instabilităţii în vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii, precum şi ameninţările transnaţionale şi multi-dimensionale, constituie, de asemenea, provocări la adresa securităţii noastre. Toate acestea pot avea consecinţe pe termen lung pentru pacea şi securitatea regiunii euro-atlantice şi stabilitatea în întreaga lume.

2. Alianţa noastră rămâne o sursă esenţială a stabilităţii în această lume impredictibilă. Împreună, ca democraţii puternice, suntem uniţi în angajamentul nostru faţă de Tratatul de la Washington, precum şi faţă de obiectivele şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Având drept fundament solidaritatea, coeziunea Aliată şi indivizibilitatea securităţii, NATO rămâne formatul transatlantic pentru o apărare colectivă puternică şi forumul esenţial pentru consultări şi decizii de securitate între Aliaţi. Cea mai mare responsabilitate a Alianţei este să protejeze şi să apere teritoriile şi populaţiile noastre împotriva unui atac, aşa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington. Aşa cum am afirmat în Declaraţia Transatlantică pe care am adoptat-o astăzi, ne-am angajat să consolidăm mai departe legătura transatlantică şi să asigurăm resursele, capabilităţile şi voinţa politică necesare pentru a ne asigura că Alianţa noastră rămâne gata să facă faţă oricărei provocări. Suntem pregătiţi să acţionăm împreună şi cu hotărâre pentru a apăra libertatea şi valorile noastre comune privind libertatea individului, drepturile omului, democraţia şi statul de drept.

3. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a îndeplini toate cele trei sarcini de bază definite în Conceptul nostru Strategic: apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare. Aici, în Ţara Galilor, am adoptat decizii pentru a face faţă provocărilor de azi şi de mâine. Reafirmăm angajamentul nostru ferm pentru apărarea colectivă şi pentru garantarea securităţii şi asigurării pentru toţi Aliaţii; ne adaptăm operaţiile, inclusiv în Afganistan, luând în considerare progresele obţinute şi provocările rămase; şi ne întărim parteneriatele cu statele şi organizaţiile din întreaga lume, pentru a construi mai bine securitatea împreună.

4. În fiecare zi, trupele noastre asigură securitatea, care este fundamentul prosperităţii şi modului nostru de viaţă. Suntem îndatoraţi tuturor bărbaţilor şi femeilor plini de curaj din statele Aliate şi partenere care au servit şi servesc în operaţiile şi misiunile NATO. Le datorăm eternă recunoştinţă tuturor celor care şi-au pierdut vieţile sau au fost răniţi şi ne îndreptăm compasiunea către familiile acestora şi către cei dragi.

5. Pentru a ne asigura că Alianţa noastră este pregătită să răspundă rapid şi ferm la noile provocări de securitate, am aprobat astăzi Planul de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie. Acesta furnizează un pachet coerent şi cuprinzător de măsuri necesare pentru a răspunde schimbărilor mediului de securitate atât de la graniţele NATO, cât şi mai îndepărtate, care reprezintă o preocupare pentru Aliaţi. El răspunde provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Totodată, răspunde riscurilor şi ameninţărilor originare din vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Planul întăreşte apărarea colectivă a NATO. Întăreşte, de asemenea, capacitatea noastră de management al crizelor. Planul va contribui la menţinerea NATO ca Alianţă puternică, pregătită, robustă şi reactivă, capabilă să răspundă provocărilor curente şi viitoare, de oriunde vor apărea.

6. Elementele Planului includ măsuri care răspund atât necesităţii continue de asigurare a Aliaţilor, cât şi adaptării posturii militare strategice a Alianţei.

7. Măsurile de asigurare includ prezenţă şi activitate militară semnificativă continue, aeriene, terestre şi maritime în partea estică a Alianţei, ambele pe bază rotaţională. Ele vor furniza cerinţele de bază pentru asigurare şi descurajare şi sunt flexibile şi măsurabile ca răspuns la situaţia de securitate în evoluţie.

8. Măsurile de adaptare includ componentele necesare pentru a asigura că Alianţa poate răspunde pe deplin provocărilor de securitate pe care le poate avea. Vom creşte semnificativ capacitatea de răspuns a Forţei de Răspuns a NATO (NRF) prin dezvoltarea unor pachete de forţe care vor fi capabile să acţioneze rapid şi să răspundă la potenţiale provocări şi ameninţări. Ca parte a acestei forţe, noi vom stabili o Grupare Multinaţională de Forţe cu un Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VHRJTF), ca nouă forţă comună Aliată care va putea fi dislocată în câteva zile pentru a răspunde provocărilor ce apar, în special la periferia teritoriului NATO. Această forţă va include o componentă terestră cu forţe corespunzătoare aeriene, maritime şi de operaţiuni speciale disponibile. Nivelul de reacţie a elementelor VHRJTF va fi testat prin exerciţii derulate la notificări în timp scurt. Noi vom stabili, de asemenea, o prezenţă adecvată de comandă şi control şi unii facilitatori de forţe în teren pe teritoriile Aliaţilor estici, în orice moment, cu contribuţii din partea Aliaţilor pe bază rotaţională, concentrate pe scenarii de planificare şi exerciţii de apărare colectivă. Dacă este necesar, acestea vor facilita totodată întărirea Aliaţilor de la periferia NATO pentru descurajare şi apărare colectivă. Vom spori în continuare capacitatea NATO de a întări rapid şi eficient pe Aliaţii respectivi inclusiv prin pregătirea infrastructurii, pre-poziţionarea echipamentelor şi mijloacelor de aprovizionare şi desemnarea bazelor specifice. Sprijinul adecvat al naţiunii gazdă va fi precumpănitor în acest caz. Ne vom asigura, totodată, că forţele noastre Aliate menţin nivelul de reacţie adecvat şi coerenţa necesară pentru a desfăşura întreaga paletă de misiuni NATO, inclusiv descurajarea agresiunii împotriva Aliaţilor NATO şi demonstrarea pregătirii de a apăra teritoriul NATO. Vom întări Forţele Navale Permanente pentru a avea o mai bună informare situaţională maritimă şi a derula întregul spectru de operaţiuni maritime convenţionale.

9. Ne vom asigura ca actuala Structură de Comandă a NATO să se menţină robustă, suplă şi capabilă să întreprindă toate elementele de comandă şi control eficiente pentru provocări simultane; acest lucru include un focus regional pentru a beneficia de expertiza regională şi a creşte nivelul de informare situaţională. Aliaţii contributori vor creşte nivelul de reacţie şi capabilităţile Cartierului General al Corpului Multinaţional Nord-Est şi vor dezvolta, de asemenea, rolul acestuia ca şi punct nodal pentru cooperarea regională. Vom dezvolta nivelul de informare strategică şi vom acorda o atenţie sporită planificării avansate.

10. Vom stabili un program intensificat de exerciţii, cu o atenţie sporită pentru exerciţiile de apărare colectivă, inclusiv exersarea răspunsurilor cuprinzătoare la scenarii complexe de tip civil-militar. Iniţiativa Forţelor Conectate (CFI), pe care am agreat-o la Chicago, va fi utilă pentru atingerea coerenţei depline a elementelor de instruire şi de exerciţiu ale Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie.

11. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de adaptare va fi efectuată pe baza evoluţiilor mediului strategic din regiunile ce generează preocupări, inclusiv din periferiile estice şi sudice ale Alianţei, care vor fi monitorizate îndeaproape, evaluate şi pregătite.

12. Am însărcinat miniştrii apărării cu supravegherea implementării rapide a Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie, care va începe imediat.

13. Vom asigura că NATO este capabilă să abordeze eficient provocările specifice ale ameninţărilor războiului hibrid, care implică utilizarea unei game largi de măsuri militare, paramilitare şi civile, deschise şi sub acoperire, într-o arhitectură cu un grad înalt de integrare. Este esenţial ca Alianţa să dispună de instrumentele şi procedurile necesare pentru a descuraja şi a răspunde eficient ameninţărilor războiului hibrid, precum şi de capacităţile de întărire a forţelor naţionale. Aceasta include, de asemenea, dezvoltarea comunicărilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exerciţii pentru războiul hibrid şi întărirea coordonării între NATO şi alte organizaţii, conform deciziilor relevante adoptate, în scopul îmbunătăţirii schimbului de informaţii, procesului de consultare politică şi coordonării interne. Considerăm binevenită înfiinţarea unui Centru de Excelenţă pentru Comunicarea Strategică, acreditat NATO, în Letonia, aceasta fiind o contribuţie utilă la eforturile NATO în acest domeniu. Am dispus ca activitatea relativă la războiul hibrid să fie reanalizată pe măsură ce Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie este implementat.

14. Am convenit să inversăm tendinţa de scădere a bugetelor apărării, să folosim cu maximă eficienţă fondurile noastre şi să promovăm o distribuţie mai echilibrată a costurilor şi responsabilităţilor. Securitatea şi apărarea noastră în întregul lor depind atât de volumul cheltuielilor, cât şi de modul în care cheltuim. Investiţiile sporite ar trebui direcţionate pentru a ne realiza priorităţile în domeniul capabilităţilor şi Aliaţii trebuie să demonstreze, de asemenea, voinţa politică de a asigura capabilităţile necesare şi de a disloca forţe atunci când este nevoie de acestea. O industrie de apărare puternică la nivelul întregii Alianţe, inclusiv o industrie de apărare mai puternică în Europa şi o cooperare sporită în domeniul industriei de apărare în Europa şi peste Atlantic, este în continuare esenţială pentru asigurarea capabilităţilor necesare. Eforturile NATO şi ale UE de a întări capabilităţile de apărare sunt complementare. Având în vedere actualele angajamente, suntem ghidaţi de următoarele considerente:

Aliaţii care respectă în prezent valoarea de referinţă a NATO de minimum 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile pentru apărare îşi vor fixa ca obiectiv să continue să respecte această valoare. De asemenea, Aliaţii care cheltuiesc peste 20% din bugetele lor pentru apărare pentru echipamente de importanţă majoră, inclusiv pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare aferentă, vor continua să facă acest lucru.

Aliaţii a căror cotă actuală din PIB destinată cheltuielilor de apărare este sub acest nivel:

Vor stopa orice declin din sfera cheltuielilor pentru apărare;

Îşi vor fixa ca obiectiv sporirea cheltuielilor pentru apărare în termeni reali pe măsură ce PIB-ul creşte;

Îşi vor fixa ca obiectiv să avanseze spre asigurarea valorii de referinţă de 2% într-un interval de un deceniu pentru a-şi realiza Capabilităţile Ţintă NATO şi pentru a elimina neajunsurile NATO în domeniul capabilităţilor.

Aliaţii care cheltuiesc în prezent mai puţin de 20% din bugetele lor anuale destinate apărării pentru echipamente de importanţă majoră noi, inclusiv pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare asociată acestora, îşi vor fixa drept obiectiv ca, într-un deceniu, să-şi sporească investiţiile anuale la 20% sau mai mult din totalul cheltuielilor pentru apărare.

Toţi Aliaţii:

Se vor asigura că forţelor lor terestre, aeriene şi maritime corespund liniilor directoare convenite la nivelul NATO în privinţa capacităţii de dislocare şi sustenabilităţii şi a altor rezultate cuantificabile convenite;

Se vor asigura că forţele lor armate pot opera împreună în mod real, inclusiv prin implementarea standardelor şi doctrinelor convenite la nivelul NATO.

15. Aliaţii vor analiza anual progresele realizate la nivel naţional. Acest lucru va fi discutat cu prilejul viitoarelor reuniuni ale miniştrilor apărării şi va fi analizat de către şefii de stat şi de guvern cu prilejul viitoarelor Summit-uri.

16. Condamnăm în termenii cei mai fermi intervenţia militară ilegală şi în creştere a Rusiei în Ucraina şi cerem Rusiei să oprească şi să retragă forţele din interiorul şi de-a lungul graniţelor Ucrainei. Această violare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional şi o provocare majoră la adresa securităţii euro-atlantice. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte „anexarea” ilegală şi ilegitimă a Crimeei de către Rusia. Cerem ca Rusia să se conformeze dreptului internaţional, obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale; să pună capăt ocupării ilegitime a Crimeei; să se abţină de la acţiuni agresive împotriva Ucrainei; să îşi retragă trupele; să oprească fluxul de armament, echipament, oameni şi bani peste graniţă către separatişti şi să oprească alimentarea tensiunilor de-a lungul şi peste graniţa ucraineană. Rusia trebuie să îşi utilizeze influenţa asupra separatiştilor pentru a de-escalada situaţia şi să întreprindă paşi concreţi pentru a permite o soluţie politică şi diplomatică, care să respecte suveranitatea, integritatea teritorială şi graniţele recunoscute internaţional ale Ucrainei.

17. Suntem extrem de îngrijoraţi că violenţele şi insecuritatea în regiune cauzate de Rusia şi de separatiştii sprijiniţi de Rusia conduc la deteriorarea situaţiei umanitare şi distrugeri materiale în estul Ucrainei. Suntem îngrijoraţi de discriminarea la care sunt supuşi tătarii originari din Crimeea şi alţi membri ai comunităţilor locale din peninsula Crimeea. Cerem ca Rusia să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura siguranţa, drepturile şi libertăţile pentru toate persoanele care locuiesc în peninsulă. Această violenţă şi insecuritate au condus şi la tragica doborâre a avionului de pasageri Malaysia Airlines MH17, la 17 iulie 2014. Reamintind Rezoluţia 2166 a Consiliului de Securitate al ONU, Aliaţii solicită tuturor statelor şi actorilor din regiune să asigure acces imediat, sigur şi nerestricţionat la locul prăbuşirii MH17 pentru a permite reluarea investigaţiei şi repatrierea rămăşiţelor victimelor şi bunurilor aparţinând acestora, aflate încă la locul prăbuşirii. Cei care se fac vinovaţi, în mod direct sau indirect, de doborârea aeronavei MH17 ar trebui să fie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei cât mai curând posibil.

18. Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de modul repetitiv al Rusiei de nerespectare a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU; comportamentul său faţă de Georgia şi Republica Moldova; violarea aranjamentelor şi angajamentelor fundamentale de securitate europeană, inclusiv cele din Actul Final de la Helsinki; ne-implementarea îndelungată a Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa şi recurgerea la instrumente militare şi de altă natură pentru a-şi forţa vecinii. Aceasta ameninţă ordinea internaţională bazată pe reguli şi constituie o provocare la adresa securităţii euro-atlantice. În plus, aceste dezvoltări pot avea efecte pe termen lung asupra stabilităţii în regiunea Mării Negre, care rămâne o componentă importantă a securităţii euro-atlantice. Acţiunile actuale ale Rusiei contravin principiilor pe care au fost edificate mecanismele de creştere a încrederii în Marea Neagră. Vom continua să sprijinim, după cum va fi cazul, eforturile în plan regional depuse de statele riverane Mării Negre vizând asigurarea securităţii şi stabilităţii.

19. Atât timp cât Rusia continuă să intervină militar, să înarmeze separatiştii şi să alimenteze instabilitatea în Ucraina, vom sprijini sancţiunile impuse de UE, G7 şi alţii, care reprezintă o componentă esenţială a eforturilor internaţionale generale menite a răspunde conduitei destabilizatoare a Rusiei, a o determina să de-escaladeze şi să ajungă la o soluţie politică la criza creată prin acţiunile sale. Printre acestea se numără măsurile luate de Aliaţi, inclusiv Canada, Norvegia şi SUA, precum şi deciziile UE de limitare a accesului la pieţele de capital pentru instituţii financiare de stat din Federaţia Rusă, de restricţionare a comerţului cu armament, de stabilire a unor restricţii de export pentru produse cu dublă utilizare cu destinaţii finale în scop militar, de limitare a accesului Rusiei la tehnologii sensibile din sectoarele de apărare şi energetic, şi alte măsuri.

20. Aliaţii au avut deja şi vor continua să aibă, pe parcursul activităţilor în derulare, o discuţie strategică referitoare la securitatea euro-atlantică şi Rusia. Această discuţie constituie baza viziunii NATO asupra modului de abordare şi mecanismelor referitoare la raporturile Alianţei cu Rusia, în viitor.