Declaraţia Summitului NATO, publicată de Preşedinţie: Condamnăm intervenţia Rusiei în Ucraina

61. Rămânem pregătiţi să colaborăm cu state terţe, de la caz la caz, pentru a creşte ransparenţa şi încrederea şi pentru a spori eficienţa apărării antirachetă. Au fost întreprinşi paşi iniţiali care ar putea conduce la diferite forme de cooperare cu state terţe în domeniul apărării antirachetă. La fel ca la Chicago în 2012, reafirmăm că apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina capabilităţile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări venind din afara spaţiului Euro-Atlantic.

62. Alianţa reafirmă angajamentul său de lungă durată în domeniul controlului armamentelor, ca element cheie al securităţii euro-atlantice, şi subliniază importanţa implementării depline şi a respectării angajamentelor, pentru restabilirea încrederii. Activitatea militară unilaterală a Rusiei în şi în jurul Ucrainei a subminat pacea, securitatea şi stabilitatea în regiune; respectarea selectivă a prevederilor Documentului Viena şi Tratatului Cer Deschis, precum şi refuzul de a pune în aplicare Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE), au erodat impactul pozitiv al acestor instrumente de control al armamentelor. Aliaţii fac un apel la Federaţia Rusă să respecte pe deplin aceste angajamente. Aliaţii sunt hotărâţi să menţină, să întărească şi să modernizeze regimul de control al armamentelor convenţionale în Europa, pe baza principiilor fundamentale şi a angajamentelor, inclusiv reciprocitate, transparenţă şi consimţământul statului gazdă.

63. La ultimul nostru Summit de la Chicago ne-am stabilit obiectivul ambiţios de a realiza Forţele NATO 2020: moderne, forţe strâns conectate echipate, pregătite, instruite şi comandate astfel încât să fie în măsură să îndeplinească Nivelul de Ambiţie NATO şi în acest mod să poată opera împreună şi cu partenerii în orice mediu. Considerăm că obiectivul rămâne valid şi reafirmăm angajamentul nostru de a-l îndeplini. Planul de Acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie completează şi întăreşte Forţele NATO 2020 prin îmbunătăţirea gradului nostru de pregătire şi reacţie, în ansamblu.

64. NATO are nevoie, acum mai mult ca niciodată, de forţe moderne, robuste şi capabile la un nivel ridicat de pregătire, în aer, la sol şi pe mare, astfel încât să facă faţă provocărilor curente şi viitoare. Suntem hotărâţi să continuăm să întărim capabilităţile noastre. Astfel, astăzi am agreat Pachetul referitor la Planificarea Apărării cu o serie de priorităţi, precum întărirea şi consolidarea pregătirii şi exerciţiilor; comanda şi controlul, inclusiv pentru solicitările de operaţiuni aeriene; informaţii, supraveghere şi recunoaştere; capacităţile NATO de apărarea antirachetă, în concordanţă cu deciziile luate la Summit-urile din 2010 de la Lisabona şi din 2012 de la Chicago, inclusiv contribuţiile naţionale voluntare; apărarea cibernetică; precum şi îmbunătăţirea solidităţii şi pregătirii forţelor noastre terestre atât pentru apărarea colectivă, cât şi pentru răspunsul la crize. Îndeplinirea acestor priorităţi va creşte capabilităţile colective ale Alianţei şi va pregăti mai bine NATO să facă faţă ameninţărilor şi provocărilor curente şi viitoare. Am convenit acest Pachet pentru a orienta investiţiile noastre în domeniul apărării şi a îmbunătăţi capacităţile de care Aliaţii dispun la nivel naţional. În acest context, capacităţile aeriene întrunite necesită atenţie pe termen lung.

65. Vom continua să punem accentul pe cooperarea multinaţională. Ca urmare a iniţiativei Sistemului Întrunit de Intelligence, Supraveghere şi Recunoaştere (JISR) lansată la Summit-ul nostru de Chicago, suntem în grafic pentru a furniza o capacitate operaţională iniţială de sprijinire a operaţiilor NATO şi a rotaţiilor Forţei de Răspuns a NATO, începând cu 2016. În acest context, notăm progresul în dezvoltarea sistemului de Supraveghere Terestră al Alianţei care va deveni disponibil pentru dislocare operaţională în 2017. În plus, Sistemul Aeropurtat de Avertizare Timpurie şi Control al NATO va continua să fie modernizat pentru a-şi menţine deplina capacitate operaţională. JISR este un exemplu al avantajelor derivate din cooperarea multinaţională în dezvoltarea capacităţilor şi utilizarea acestora între Aliaţi, care permit beneficii semnificative în plan operaţional şi la capitolul costuri. Pe aceeaşi linie, o serie de Aliaţi au înfiinţat un grup multinaţional de utilizatori dedicat sistemului aerian pilotat de la distanţă MQ-9, în special în vederea dezvoltării interoperabilităţii şi reducerii costurilor totale.

66. Similar, subliniem că, de la momentul lansării iniţiativei Apărării Inteligente la Summit-ul nostru de la Chicago, un număr din ce în ce mai mare de proiecte multinaţionale au fost înfiinţate pentru a ajuta Aliaţii să armonizeze cerinţele, să pună în comun resursele şi să obţină beneficii tangibile în materie de eficacitate operaţională, precum şi în ce priveşte eficienţa costurilor. Construim pe aceste baze pozitive, în special pentru a aborda cerinţele prioritare ale Alianţei în materie de capacităţi. În mod concret, două grupuri de Aliaţi au hotărât să lucreze asupra, respectiv la sporirea disponibilităţii Muniţiilor de Înaltă Precizie şi la furnizarea unei capabilităţi privind o bază aeriană dislocabilă şi au semnat Scrisori de Intenţie în acest sens. Alte două grupuri de Aliaţi au decis să creeze proiecte concrete pentru ameliorarea schimburilor de informaţii din domeniul JISR în operaţii şi Sistemul de Apărare Antirachetă, inclusiv în ce priveşte pregătirea navală.

67. Astăzi, am andosat de asemenea Conceptul Naţiunilor-Cadru. Acesta se concentrează pe grupuri de Aliaţi care lucrează în format multinaţional pentru dezvoltarea în comun de forţe şi capacităţi necesare Alianţe, facilitate de o naţiune cadru. Implementarea acestuia va contribui la echiparea Alianţei cu seturi de forţe şi capacităţi coerente, în mod special în Europa. V ajuta la demonstrarea de către Aliaţii europeni a disponibilităţii de a face mai mult pentru securitatea noastră comună şi, de asemenea, de a ameliora balanţa furnizării de capacităţi între SUA şi Aliaţii europeni precum şi între Aliaţii europeni înşişi. Pentru a implementa acest concept, astăzi, un grup de zece Aliaţi, având Gemania ca naţiune cadru şi axându-se pe dezvoltarea de capacităţi, s-a angajat, prin intermediul unei scrisori comune, să lucreze în mod sistematic împreună să aprofundeze şi să intensifice cooperarea pe termen lung, pentru a crea, în diferite configuraţii, un număr de proiecte multinaţionale care să abordeze domenii prioritare ale Alianţei vizând un spectru larg de capacităţi. Aliaţii se vor concentra iniţial pe crearea de seturi coerente de capacităţi în domeniile suportului logistic, protecţiei chimice, biologice, radiologice şi nucleare; executarea focului de la sol, din aer şi din mare; şi cartiere generale mobile. Alt grup de şapte Aliaţi, având Marea Britanie drept naţiune cadru, a convenit astăzi să creeze Forţa Expediţionară Întrunită (JEF), o forţă dislocabilă rapid, capabilă să conducă întregul spectru de operaţii, de mare intensitate. JEF va facilita dislocarea eficientă a capacităţilor şi unităţilor militare existente şi în curs de formare. În plus, un grup de şase naţiuni, având Italia drept naţiune cadru şi în baza legăturilor regionale, se va concentra pe ameliorarea unui număr de capacităţi Aliate din domenii precum stabilizarea şi reconstrucţia, furnizarea de facilitatori, ameliorarea modului de utilizare a formaţiunilor terestre şi comandă şi control. Sunt în curs de dezvoltare şi alte grupări în conformitate cu Conceptul Naţiunilor-Cadru.

68. Doi Aliaţi şi-au anunţat intenţia de creare a unei Forţe Expediţionare Întrunite Combinate, care va fi operaţională în 2016 şi va fi disponibilă pentru întreg spectrul de operaţii, inclusiv cele de mare intensitate.

69. Continuăm să construim pe experienţa câştigată în operaţii recente şi să ne îmbunătăţim interoperabilitate prin Iniţiativa Forţelor Conectate (CFI). Astăzi, am andosat un pachet substanţial aferent CFI care urmăreşte şase rezultate concrete, inclusiv exerciţiul de mare vizibilitate Trident Juncture 2015, cu 25.000 de trupe, ce va fi găzduit de Spania, Portugalia şi Italia; un program de exerciţii mai amplu şi mai intens începând cu 2016; şi un cartier general dislocabil pentru Comandamentul Componentei de Operaţii Speciale. Ca o componentă cheie în furnizare Forţelor NATO 2020, Iniţiativa Forţelor Conectate ia în considerare întreaga paletă de misiuni, inclusiv cele mai solicitante, demonstrând astfel coeziune constantă şi determinarea Alianţei. Furnizează structura pentru ca Aliaţii să se pregătească şi să exerseze de o manieră coerentă; întăreşte întreaga paletă a instruirii multinaţionale şi multiarme; promovează interoperabilitatea, inclusiv cu partenerii; şi fructifică progresele în domeniul tehnologiei, cum ar fi cadrul Federativ al Interconectării Misiunilor, care va spori schimbul de informaţii în cadrul Alianţei şi cu partenerii în sprijinul pregătirii, exerciţiilor şi operaţiilor.

70. În acest context, NATO va continua să lucreze îndeaproape cu UE, după cum s-a stabilit, pentru a se asigura că iniţiativele noastre Smart Defence şi Pooling and Sharing sunt complementare şi se întăresc reciproc şi sprijină dezvoltarea de capacităţi şi interoperabilitatea în scopul evitării duplicărilor şi maximizării eficienţei la capitolul costuri. Salutăm eforturile naţiunilor NATO şi statelor membre UE, în special în domeniile transportului strategic şi realimentării în zbor, sprijinului medical, supravegherii maritime, comunicaţiilor satelitare şi formării, precum şi eforturile mai multor naţiuni în sfera sistemelor aeriene pilotate de la distanţă. Salutăm, de asemenea, eforturile naţionale în aceste domenii precum şi în altele depuse de Aliaţii europeni şi parteneri, care vor fi benefice ambelor organizaţii. Succesul eforturilor noastre va continua să depindă de transparenţa reciprocă şi deschiderea dintre cele două organizaţii. Încurajăm utilizarea cât mai extinsă a mecanismelor NATO-UE existente în acest scop.

71. Importanţa economică şi geopolitică a domeniului maritim în secolul 21 continuă să crească. NATO trebuie să se adapteze unui mediu de securitate maritim complex, mai aglomerat, cu dezvoltare rapidă şi impredictibilitate sporită. Acest aspect necesită o întărire a capabilităţilor maritime ale Alianţei, care nu ar trebui privite separat, ci ca parte integrală a instrumentelor NATO în vederea prezervării intereselor Alianţei. Prin urmare, vom continua să intensificăm şi să extindem implementarea Strategiei Maritime Aliate, consolidând mai departe eficienţa Alianţei în domeniul maritim şi contribuţiile sale în ceea ce priveşte descurajarea şi apărarea colectivă, managementul crizelor, securitatea prin cooperare şi securitatea maritimă. Vom revigora Forţele Navale Permanente ale NATO prin flexibilizarea procesului de generare a forţei şi duratei contribuţiilor naţionale, astfel încât acestea să nu mai fie utilizate pentru operaţiuni îndelungate sau cu sarcini mai reduse ca profil. În plus, vom consolida educaţia şi instruirea acestora, valoarea exerciţiului, în special la nivelele superioare. Vom încerca să identificăm modalităţi de creştere suplimentară a eficienţei întregului spectru de capabilităţi maritime ale Alianţei. Implementarea Strategiei Maritime Aliate are în vedere elemente importante precum: o coordonare mai mare, cooperare şi complementaritate între organizaţiile internaţionale relevante, inclusiv UE, potrivit deciziilor relevante adoptate, precum şi cooperarea cu statele partenere şi non-partenere. Apreciem adoptarea Strategiei de Securitate Maritimă a UE în iunie 2014, care va aduce contribuţii potenţiale la securitatea tuturor Aliaţilor.

72. În timp ce Alianţa priveşte spre viitor, atacurile şi ameninţările cibernetice vor continua să devină din ce în ce mai frecvente, sofisticate şi potenţial dăunătoare. Pentru a face faţă acestei provocări continue, am andosat documentul Politica întărită în domeniul apărării cibernetice, care contribuie la îndeplinirea sarcinilor principale ale Alianţei. Documentul reafirmă principiile indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, precum şi ale prevenţiei, detectării, rezistenţei, recuperării şi apărării. Reaminteşte faptul că responsabilitatea fundamentală a NATO în domeniul apărării cibernetice este de a-şi apăra propriile reţele, precum şi faptul că asistenţa către Aliaţi trebuie acordată în concordanţă cu spiritul solidarităţii, cu sublinierea responsabilităţii Aliaţilor de a-şi dezvolta capacităţile relevante în vederea protejării reţelelor naţionale. De asemenea, documentul menţionează faptul că dreptul internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar şi Carta ONU, se aplică în domeniul cibernetic. Atacurile cibernetice pot atinge un nivel care să ameninţe prosperitatea, securitatea şi stabilitatea naţională şi Euro-atlantică. Impactul acestora poate fi la fel de dăunător pentru societăţile moderne ca şi un atac convenţional. Prin urmare, considerăm că apărarea cibernetică este parte a sarcinii de bază a NATO privind apărarea colectivă. O decizie pentru stabilirea situaţiei în care un atac cibernetic ar putea să conducă la invocarea art. 5 va fi luată de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz.

73. Suntem hotărâţi determinaţi să dezvoltăm în continuare capacităţile noastre naţionale în domeniul apărării cibernetice şi vom întări securitatea cibernetică a reţelelor naţionale de care NATO depinde pentru îndeplinirea sarcinilor principale, astfel încât să ajutăm la edificarea unei Alianţe puternice şi pe deplin protejată. Cooperarea strânsă bilaterală şi multilaterală joacă un rol cheie în ceea ce priveşte întărirea capacităţilor de apărare cibernetică ale Alianţei. Vom continua să integrăm apărarea cibernetică în cadrul operaţiunilor NATO şi a planurilor operaţionale şi de contingenţă, precum şi întărirea schimburilor de informaţii, inclusiv în ceea ce priveşte conştientizarea anumitor situaţii, între Aliaţi. Parteneriatele puternice joacă un rol cheie în abordarea riscurilor şi ameninţărilor cibernetice. Prin urmare, vom continua să ne angajăm activ în chestiunile cibernetice împreună cu naţiunile partenere relevante, de la caz la caz, şi cu alte organizaţii internaţionale, inclusiv cu UE, după cum am agreat, şi vom intensifica cooperarea cu operatorii economici prin intermediul Parteneriatului Cibernetic NATO-Operatori economici. Inovaţiile şi expertiza tehnologice din sectorul privat sunt cruciale pentru a da posibilitatea NATO şi Aliaţilor să atingă obiectivele Politicii întărite în domeniul apărării cibernetice. Vom îmbunătăţi nivelul activităţilor NATO de educaţie, pregătire şi exerciţii în domeniul cibernetic. Vom dezvolta capacităţile cibernetice NATO construind, într-o primă etapă, pe capacităţile cibernetice estoniene, luând în considerare, în acelaşi timp, capacităţile şi cerinţele Şcolii NATO privind Sistemele de Informaţii şi Comunicaţii şi alte entităţi NATO de pregătire şi educaţie.

74. NATO recunoaşte importanţa unor industrii de apărare inclusive, sustenabile, inovative şi competitive global, care includ întreprinderi mici şi mijlocii, pentru dezvoltarea şi susţinerea capacităţii naţionale de apărare şi bazei industriale şi tehnologice din domeniul apărării în întreaga Europă şi în America de Nord.

75. Proliferarea armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă (ADM), precum şi a vectorilor purtători ai acestora de către state şi actori ne-statali continuă să prezinte o ameninţare pentru populaţiile, teritoriile şi forţele noastre. Alianţa este hotărâtă construiască o lume mai sigură pentru toţi şi să creeze condiţiile pentru o lume fără arme nucleare în concordanţă cu Tratatul privind Neproliferarea Nucleară, într-o manieră care promovează stabilitatea internaţională şi este bazată pe principiul securităţii nediminuate pentru toţi. Abordarea provocărilor serioase ale proliferării rămâne o prioritate internaţională urgentă.

76. Facem apel la Iran să folosească oportunitatea extinderii Planului Comun de Acţiune până la 24 noiembrie 2014 pentru a face alegerile strategice care vor reinstaura încrederea în natura exclusiv paşnică a programului său nuclear. Facem în continuare un apel către Iran să se conformeze deplin obligaţiilor sale internaţionale, inclusiv toate rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate ONU şi ale Consiliului Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Subliniem, totodată, importanţa cooperării Iranului cu AIEA pentru rezolvarea tuturor problemelor în suspensie, în mod deosebit a celor legate de posibila dimensiune militară a programului său nuclear.

77. Suntem profund îngrijoraţi de programele nucleare şi balistice şi de activităţile de proliferare întreprinse de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) şi facem un apel către acest stat pentru a se conforma pe deplin rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi Declaraţiei Comune din 2005 a Discuţiilor în format hexagonal. Solicităm RPDC să abandoneze toate programele nucleare şi balistice existente, într-o manieră completă, verificabilă şi ireversibilă, precum şi să înceteze imediat toate activităţile legate de aceste programe. Condamnăm, cu fermitate, lansarea din decembrie 2012, de către RPDC, cu utilizarea tehnologiei specifice rachetelor balistice, testul nuclear efectuat de RPDC în luna februarie 2013, precum şi alte diverse lansări de rachete balistice cu rază scurtă şi medie, începând cu luna februarie 2014. Solicităm RPDC să se abţină de la orice alte teste nucleare, de la lansări care utilizează tehnologia rachetelor balistice, precum şi de la orice alte provocări.

78. Viitoarea Conferinţă de revizuire a Tratatului privind Neproliferarea Nucleară (NPT), din 2015, constituie o oportunitate pentru statele părţi de a reafirma sprijinul pentru acest Tratat, precum şi pentru pilonii săi privind neproliferarea, dezarmarea şi utilizarea paşnică a energiei nucleare. Aliaţii sprijină eforturile depuse pentru succesul acestei conferinţe. Facem un apel pentru aderarea universală la Tratat şi pentru respectarea NPT şi a Protocolului Adiţional al Acordului de Garanţii Nucleare AIEA şi solicităm punerea în aplicare, pe deplin, a Rezoluţiei 1540 a Consiliului de Securitate al ONU şi salutăm continuarea eforturilor în baza Rezoluţiei 1977. Facem un apel către toate statele să se angajeze în combaterea efectivă a proliferării armelor de distrugere în masă, prin universalizarea Convenţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, Convenţiei pentru Interzicerea Armelor Biologice şi Toxice, Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare şi prin Iniţiativa de Securitate în domeniul Proliferării. De asemenea, facem un apel către toate statele să continue procesul de consolidare a securităţii materialelor nucleare şi surselor radioactive, în interiorul graniţelor lor, aşa cum au fost invitate să procedeze la Summit-ului Securităţii Nucleare din 2010 (Washington), din 2012 (Seul) şi din 2014 (Haga). Ne vom asigura, de asemenea, că NATO se poziţionează pentru contracararea ameninţărilor chimice, biologice şi radionucleare, (CBRN), inclusiv prin intermediul Task-Force-ului Întrunit Combinat în domeniul CBRN.

79. Terorismul reprezintă o ameninţare directă asupra securităţii cetăţenilor din ţările NATO şi, în sens mai larg, asupra stabilităţii şi prosperităţii internaţionale şi va rămâne o ameninţare în viitorul predictibil. Este o ameninţare globală care nu cunoaşte graniţe, naţionalitate sau religie; o provocare cu care comunitatea internaţională trebuie să lupte şi pe care trebuie să o abordeze împreună. Reafirmăm angajamentul nostru de a lupta împotriva terorismului cu neclintită determinare în concordanţă cu dreptul internaţional şi principiile Cartei ONU. Aliaţii NATO sunt expuşi unei game variate de ameninţări teroriste. NATO trebuie să joace un rol, inclusiv prin intermediul cooperării militare cu partenerii săi pentru a construi capacităţile acestora de a face faţă unor astfel de ameninţări, precum şi prin întărirea schimbului de informaţii. Fără a aduce vreun prejudiciu legislaţiei sau responsabilităţilor naţionale, Aliaţii se vor strădui continuu să fie informaţi la zi în ceea ce priveşte ameninţarea evolutivă din partea terorismului; să se asigure că dispune de capacităţile adecvate pentru a preveni, proteja împotriva şi a răspunde ameninţărilor teroriste; şi să se angajeze alături de parteneri şi alte organizaţii internaţionale, după caz, pentru promovarea înţelegerii reciproce şi cooperării practice în vederea sprijinirii Strategiei Globale Contra Terorismului a ONU, inclusiv în domenii precum Managementul Riscului Explozibililor. Construind pe baza Programului nostru de Lucru privind Apărarea Împotriva Terorismului, vom continua să îmbunătăţim capacităţile şi tehnologiile noastre, inclusiv apărarea împotriva Dispozitivelor Explozive Improvizate şi a ameninţărilor Chimice, Biologice, Radiologice şi Nucleare. Vom menţine problematica terorismului şi a ameninţărilor asociate la un nivel ridicat pe agenda de securitate a NATO.

80. Ţările membre NATO formează o comunitate unică de valori, devotată principiilor libertăţii individuale, democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept. Alianţa este convinsă că aceste valori comune şi securitatea noastră sunt mai puternice atunci când acţionăm împreună cu reţeaua noastră vastă de parteneri din întreaga lume. Vom continua să contribuim în mod activ la întărirea securităţii internaţionale prin intermediul parteneriatelor cu ţările relevante şi cu alte organizaţii internaţionale, în conformitate cu Politica noastră a Parteneriatelor de la Berlin.