Video Declaraţie adoptată în Parlament, la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România / Tăriceanu: Doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău va putea reface Unirea / Mesajele lui Dăncilă, Dragnea, Barna, Candu şi Principesei Margareta

Dragnea: Domnule Candu, domnule Leancă, chiar nu avem curaj să spunem ce vrem? Eu vreau să ne unim!

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, că vrea ca România să se unească cu Republica Moldova, întrebându-i pe Adrian Candu şi pe Iurie Leancă: „Chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem?”.

„(...) Aş vrea să citesc (...) articolul 8 din Actul final de la Helsinki: <<Toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să îşi hotărască când şi dacă doresc statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare şi să îşi urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală>>. Pe baza acestui articol s-a reunificat Germania. Dragii mei colegi, domnule preşedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi ca să nu existe echivoc eu o spun deschis, simplu şi explicit: Eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”, a declarat Liviu Dragnea, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, dedicată Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Liviu Dragnea a afirmat că va propune Biroului Permanent ca sala de plen a Camerei Deputaţilor să poarte numele primului preşedinte al Parlamentului reunificat al României Mari, Vasile Stroescu.

„România a fost puternică atunci când a fost unită şi va fi unită şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru (...) Voi propune Biroului Permanent ca această sală să se numească sala Vasile Stroescu. Vasile Stroescu a fost primul preşedinte al Parlamentului reunificat al României Mari”, a spus Liviu Dragnea.

România este pregătită să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare

România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republica  Moldova, se arată în declaraţia Parlamentului de la Bucureşti, citită, marţi, de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

”Parlamentul României constituit în şedinţa solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”, se arată în Declaraţia Parlamentului României, citită în plen de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Redăm textul integral al Declaraţiei adoptată de Parlamentul României:

”În temeiul prevederilor Art. 13 Pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta Declaraţie pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei Imperiului ţarist şi ale desfăşurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.
Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul şi năzuinţele de unire ale basarabenilor:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”.

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 şi a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului naţional, ca moment istoric de mare importanţă pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.

Prin revenirea Basarabiei la Ţara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la Bucureşti dintre Imperiul Otoman şi Rusia ţaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componenţa Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei. Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înţelegerilor secrete dintre Stalin şi Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop- Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării şi ale Gulagului, iar pe cetăţenii români de pericolul pierderii identităţii naţionale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoştinţă înaintaşilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei Şedinţe solemne a Camerelor reunite, în prezenţa unei delegaţii a Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chişinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918” şi celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia şi din Regat au dat curs năzuinţelor naţionale. Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei şi viitoarelor generaţii din stânga şi dreapta Prutului să cinstească cu pioşenie memoria generaţiei de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:
- Parlamentul României a condamnat, într-o Declaraţie adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul şi neavenit”;
- la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
- la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
- la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
- la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,
- la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României constituit în Şedinţa solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:

- consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora,

şi

- declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din data de 27 martie 2018”.

Potrivit documentului, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării, în calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei Imperiului Ţarist şi ale defăsşurării Primului Război Mondial, ”a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii”.

Tăriceanu: Doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău va putea reface Unirea

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi, că, după exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ”va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă”.

”Vă propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, să încercăm să aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţie care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău şi să nu ne amăgim: hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale. Nu-l vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice. După exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940. Nădăjduiesc, aşadar, că vom găsi curajul, aici la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un Act al Unirii”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu în timpul şedinţei solemne a parlamentului cu ocazia cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

El a mai spus că şedinţa solemnă nu ar trebui să aibă pentru parlamentarii români şi moldoveni deopotrivă, ca şi pentru toţi cetăţenii români şi moldoveni, doar o însemnătate istorică, oricât de monumentală ar fi aceasta.

”Să dovedim, cu ocazia acestei aniversări, că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele. Ideologia naţională a anilor 1930 şi 1940, resuscitată de naţional-comunismul ultimelor două decenii ale regimului totalitar ne-a învăţat să privim Actul Unirii, pregătit cu mari sacrificii şi trudă, proclamat de Sfatul Ţării de la Chişinău pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil - şi din păcate reversibil - al procesului de înfăptuire a idealului unităţii naţionale româneşti”, a adăugat Tăriceanu.

El a mai spus că Sfatul Ţării a constatat, ”simplu şi firesc”, că poporul moldovean era în fapt parte a poporului român şi că ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice.

”Această conştiinţă identitară a fost o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, a unirii. Revoluţia din februarie şi căderea autocraţiei erau trăite de moldovenii de peste Prut ca o şansă istorică de a deveni în sfârşit cetăţeni egali ai unei societăţi libere. Acum un veac, pe 27 martie la Chişinău, ca şi pe 1 decembrie la Alba Iulia, idealul naţional era inseparabil de viziunea democraţiei. Dictaturile secolului al XX-lea ne-au dezobişnuit să asociem revoluţia naţională din 1918 cu revoluţia democratică care, de la Petrograd până la Viena, prin Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, a schimbat radical nu numai harta Europei, dar şi modul de a gândi al tuturor europenilor. În ciuda refluxului democraţiei care a început pentru ei în 1938 şi s-a încheiat tocmai in 1989, românii de pe ambele maluri ale Prutului nu au mai abandonat vreodată, chiar dacă nu i-au putut da glas în public, viziunea unei societăţi democratice, în care drepturile şi libertăţile civile şi politice nu sunt darul guvernelor, ci aparţin în mod natural fiecărui cetăţean în parte şi tuturor împreună”, a mai spus în discursul său Tăriceanu.

El a afirmat că printre aceste drepturi politice este şi acela de a trăi liber într-o naţiune întregită şi indivizibilă.

”Acest drept a fost proclamat, în numele poporului dintre Prut, Marea Neagră, Nistru şi vechea graniţă cu Austria, de Sfatul Ţării la 28 martie 1918. Sfatul Ţării nu a fost o adunare reprezentativă abstractă. Membrii adunării aveau chipuri şi nume. Se cuvine să rostim astăzi, cu solemnitate şi recunoştinţă, câteva din numele deputaţilor care au lucrat atunci pentru unire, care au redactat şi adoptat Actul Unirii: Vladimir de Herţa, Pantelimon Erhan, Ion Inculeţ, Pan Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Vladimir Cristi, Anton Crihan şi mulţi altii dar, desigur alături de ei şi nu în ultimul rând, Constantin Stere.
Nu am citat aici o listă de eroi atemporali ai idealului naţional. Nu am evocat supra-oameni, ci oameni politici, unii dintre ei cu o lungă carieră. În ochii noştri, ei poartă, astăzi, aura nemuririi. Presa vremii nu i-a tratat însă cu o indulgenţă mai mare în nici un caz mai mare decât cea de care beneficiază politicienii zilelor noastre. Câţiva au făcut chiar obiectul unor investigaţii ale instituţiilor de forţă ale statului precomunist. Ce au avut aşadar în plus faţă de noi, oamenii politici de azi, de la Bucureşti şi de la Chişinău? Neîndoielnic, pasiunea pentru democraţie, credinţa că naţiunea se cuvine să fie întregită pentru că este singurul trup cunoscut al democraţiei, unicul cadru constituţional în care democraţia se poate manifesta prin instituţii şi proceduri care să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”, a punctat preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a apreciat că venimentul de acum un secol oferă o lecţie la care trebuie să reflecte fiecare cu mare atenţie.

”Revoluţia democratică a făcut România <întreagă şi mare>, în vreme ce totalitarismul a fragmentat din nou România. Când democraţia este abandonată sau abuzată, naţiunea devine divizibilă şi fragilă. Această lecţie rămâne valabilă şi astăzi. Ca români, am învăţat începând din 1940 că nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea, dar pare că nu am înţeles încă pe deplin că singura pavăză a naţiunii este calitatea democraţiei pe care este capabilă să o pună în operă. Cel mai eficient şi, paradoxal, cel mai puţin costisitor program de înzestrare a unei naţiuni este cel care înarmează fiecare cetăţean cu drepturi şi libertăţi inalienabile, care îl echipează cu cele mai puternice garanţii constituţionale şi procedurale în faţa abuzurilor statului. Pentru că cetăţenii abuzaţi de instituţiile propriului stat nu vor fi predispuşi, orice-ar spune ideologiile naţionaliste şi miturile patriotice, să reziste agresiunii unui stat străin. Trăind sub dictatură în 1940, românii nu au avut forţa morală să refuze ultimatumul sovietic şi dictatul nazist. Au deplâns frângerea naţiunii, dar nu i s-au opus”, a conchis preşedintele Senatului.

„Am aprobat memorandumul referitor la desfăşurarea şedinţei solemne a celor două Camere din 27 martie, care va marca 100 de ani de la alipirea Basarabiei la România”, a anunţat preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în 13 martie, la finalul şedinţei Birourilor permanente reunite.

Potrivit documentului, în cadrul şedinţei solemne va fi dezbătută şi adoptată „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care se vor reflecta unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul ce trebuie să fie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE.

Principesa Margareta: Tatăl meu, unul dintre simbolurile unităţii de neam

Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, a declarat, marţi, că datoria de a-i „sprijini pe fraţii noştri în afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite”, afirmând că regele Mihai, născut la trei ani de la Marea Unire, a fost „unul dintre simbolurile unităţii de neam”.

„Să ne aducem aminte astăzi de personalităţile din Sfatul Ţării şi de bravii noştri soldaţi care au luptat pentru unirea noastră în anul 1918. Să ne aduce aminte de oamenii noştri politici care indiferent de doctrina lor au conslidat procesul unirii. Să ne aducem aminte de regele Ferdinand şi de regina Maria care niciodată nu şi-au pierdut convingerea că România va fi victorioasă în război şi unită în timp de pace”, a declarat Principesa Margareta, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, dedicată Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Contribuţia Casei Regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor săi Ferdinand şi Maria, a precizat Principesa Margareta.

„(...) Unul din simbolurile unităţii de neam a fost tatăl meu. Născut trei ani după Marea Unire, regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatea şi continuitatea, de ambele părţi ale Prutului”, a spus Margareta.

Principesa Margareta a afirmat că datoria de a-i „sprijini pe fraţii noştri în afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite”.

„Astăzi, datoria de a-i sprijini pe fraţii noştri în afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări. La 100 de ani de la Marea Unire, după tragedii greu de descris în cuvinte, Coroana română continuă să sprijine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova (...)”, a spus Principesa Margareta.

Dăncilă: Să aducem mai aproape momentul în care România şi Republica  Moldova vor avea un viitor comun în UE

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la şedinţa solemnă a Parlamentului ocazionată de împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, că guvernul pe care îl conduce este ferm angajat să aducă cât mai aproape momentul în care România şi Republica Moldova vor avea un viitor comun în UE.

”Guvernul pe care îl conduc este ferm angajat să aducă cât mai aproape momentul în care România şi Republica Moldova vor avea un viitor comun în Uniunea Europeană. Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate pentru Guvernul României”, a declarat Viorica Dăncilă în discursul de la şedinţa solemnă a Parlamentului ocazionată de împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Ea a mai spus că importanţa simbolică a actului unirii Basarbiei cu România, alături de actele unirii Bucovinei şi Transilvaniei, constă în faptul că populaţia acestor teritorii româneşti prin reprezentanţii săi aleşi a decis în mod democratic unirea cu ţara.

”Înaintaşii noştri au ştiut să utilizeze cu înţelepciune oportunitatea istorică ce li se oferea şi să pună piatră de temelie unui viitor mai bun pentru copiii lor, iar istoria le-a dat dreptate. Azi, 100 de ani mai târziu avem toate motivele să fim la fel de încrezători cum erau ei, că viitorl nostru va fi unul strălucit, atât timp cât la baza lui vor sta valorile democratice care permit dezvoltarea unei societăţi sănătoase. Eu cred cu putere că viitorul nostru va fi din nou unul comun, că ne vom reuni curând în sânul familiei europene, onorând astfel lupta strămoşilor noştri, bărbaţi, dar să nu uităm şi femeile”, a adăugat Dăncilă.

Premierul a adăugat că momentul Centenarului este atât un prilej de onorare a trecutului, cât şi unul de reflecţie privind viitorul României, stat profund ataşat valorilor şi principiilor europene şi euro atlantice.

”Rădăcinile comune, valorile culturale şi spirituale care ne unesc fundamentează relaţia privilegiată dintre Bucureşti şi Chişinău. Am învăţat de la generaţia unirii lecţia faptelor şi a gesturilor întemeietoare. Cuvintele ne unesc, faptele fac mai trainică unirea. Vă asigur că România a fost şi va fi întotdeauna alături de Republica Moldova”, a mai spus Dăncilă.

Ea a amintit că una dintre primele vizite oficiale externe a efectuat-o la Chişinău.

”Am transmis atunci, subliniez din nou şi acum, susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al Republicii Moldova din convingerea că locul său este în familia statelor europene. Relaţia nostră este una solidă dorim să concretizăm cât mai multe proiecte comune care să aducă beneficii şi o viaţă mai bună cetăţenilor din Republica Moldova. Am în vedere aici sprijinul din domeniul sănătăţii, al educaţiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Susţinem conectarea Republicii Moldova la Europa, fie că ne referim la conectarea strategică, fie că vorbim de conectarea la nivelul infrastructurii. Sprijinim reformele instituţionale iniţiate de autorităţile de la Chişinău, esenţiale şi din perspectiva parcursului european al Republicii Moldova”, a menţionat Viorica Dăncilă.

Premierul a menţionat, totodată, că viitoare şedinţă comună care va avea loc în acest an în Republica Moldova va întări colaborarea între Bucureşti şi Chişinău.

”Guvernul pe care-l conduc are toată deschiderea să ofere susţinere colegilor de la Chişinău. Experienţa de 11 ani a României în UE precum şi perioada de pregătire pentru aderare sperăm să contribuie la facilitarea şi scurtarea drumului Republicii Moldova spre statutul de membru în construcţia europeană. Susţinem aplicarea Acordului de asociere cu Republica Moldova şi considerăm că semnarea acestui acord a consfinţit intrarea Republicii Moldova pe un traseu clar, ireveresibil, de apropiere de Uniunea Europeană. Este răspunsul nostru conun la aşteptările cetăţenilor din Republica Moldova legate de siguranţă, prosperitate şi consolidarea democraţiei”, a conchis premierul

Premierul a subliniat că "Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate pentru Guvernul României".

În acelaşi context a evocat, ca primă femeie prim-ministrul al României, numele singurei femei prezentă în Sfatul Ţării, Elena Alistar Romanescu, preşedinta Ligii Femeilor Moldovene din Basarabia, care cu "ardoare şi devotament a contribuit la atingerea idealurilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului".

" 'Neştearsă va rămâne în memoria mea această zi sfântă', spune Elena Alistar Romanescu, despre prima zi în care s-au reunit în Sfatul Ţării. Neşterse ar trebui să rămână în memoria noastră actele glorioase ale precdeseorilor noştri", a mai afirmat Dăncilă.

Dan Barna (USR): Avem acelaşi ideal: un popor român unit, într-o Europă unită

Liderul USR, Dan Barna, a declarat marţi, că România şi Republica Moldova au acelaşi ideal, cel al unui popor unit, într-o Europă unită, adăugând că viitorul european este singurul care are potenţialul să ne unească.

„România, Moldova, românii de pe ambele maluri ale Prutului, noi cu toţii, de fapt, avem nevoia, astăzi, de un nou model de patriotism. Unul ancorat în memoria care ne uneşte, în memoria lui 1918, iar altul proiectat într-un viitor european, comun, pentru că viitorul European este singurul care are, acum, potenţialul să ne unească. Nu ştiu când va intra Moldova în Uniunea Europeană. Astăzi, privind prin lupta cotidianului mediat, perspectiva pare foarte îndepărtată, dar în 1913 sau 1914, perspectiva unirii nici nu exista şi, în doar patru ani, ea s-a produs”, a susţinut Barna, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, dedicată Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta a adăugat că nu ştie când va fi România o ţară suficient de credibilă şi de puternică în Europa pentru a susţine politic şi economic aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Istoria unui popor nu este însosţită, în mod curent, de miracole. Miracolul apare ca miracol la capătul unei speranţe cu puţine şanse de realizare. În 1918, idealul unirii a devenit, brusc, realitate. A fost miracolul nostru de la capătul speranţei. După 100 de ani, avem nevoie de un nou ideal, oricât de îndepărtat, oricât de improbabil. De fapt, cum istoria are bunul obiecei să se repete, avem acelaşi ideal: un popor român unit, într-o Europă unită”, a susţinut liderul USR.

Dan Barna a spus că, în prezent, se vede o reactivare a naţionalismului, în cele mai întunecate forme.

„Intoleranţă, xenofobie, rasism sau violenţă. Este oare aceasta singurul răspuns posiibl la întrebarea: ce este patriotismul? Singurul fel în care poţi fi oare patriot, astăzi, este să-i împingi la marginea societăţii pe cei care sunt diferiţi de tine? Iei o banderolă pe brat, iei un steag în mână şi scandezi lozinci. Doar asta înseamnă să fim patrioţi? Iei un spray în mână, scrii pe toate zidurile: Basarabia e România, gata, e suficient? Eşti sau suntem patrioţi?”, a întrebat preşedintele USR.

Barna a precizat că răspunsul la această întrebare va putea fi dat numai când vom cunoaşte care este idealul nostru.

„Tragedia Basarabiei, tragedie pe care avem datoria de a o evoca, astăzi, în Parlamentul României, este, de fapt, tragedia unei întregi Europe Centrale şi Răsăritene, sfârtecată prin pactul sovieto-german din august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov. Pentru Basarabia, ca şi pentru Bucovina de Nord, acest act de gangsterism international a însemnat exportul soluţiei staliniste de desţărare făurită prin violenţă, deportare şi sânge. E bucata noastră de istorie amară din secolul trecut”, a adăugat Barna.

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: Avem nevoie de o Românie puternică

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a declarat, marţi, la şedinţa solemnă din Parlament, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, că Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică şi de susţinerea integrării europene.

„Vreau să fiţi absolut siguri că Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică. Nu trebuie să ne fixăm pe divergenţe de perspective şi opinii. Ceea ce este absolut vital pentru palma de pământ care se numeşte Moldova ţine de consensul pe care ne dorim să-l avem din partea clasei politice româneşti cu privire la caracterul privilegiat al relaţiilor noastre şi susţinerea integrării europene ca unica opţiune de civilizaţie şi dezvoltare. Acesta ar trebui să fie un efort de echipă, depus în mod deschis şi transparent alături de parteneri României din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, şi alte state cu viziuni similar”, a susţinut Candu.

Preşedintele Parlamentului moldovean a adăugat că acesta este singurul mod prin care se poate asigura prosperitatea cetăţenilor Republicii Moldova.

„România trebuie să rămână cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european. Nu mai avem timp să batem pasul pe loc, să ratăm ocazii, să ne pierdem în polemici sterile, pentru că, cu cât societatea noastră este mai divizată, cu atât ne lipsim mai mult de şansa şi perspectivele unei modernizări mai rapide”, a precizat Candu.

De asemenea, acesta a susţinut că, la 100 de ani de la unire, Republica Moldova are de a face, din nou, cu dorinţa unora de a decide în locul ei cum să trăiască şi încotro să se îndrepte.

„Prin diverse metode, directe şi indirecte, prin ustensile moderne ale războiului hibrid şi ale propagandei sofisticate, se încearcă să arate cetăţenilor noştri că locul lor nu este în marea familie europeană, ci altundeva. Presiunile economice şi politice din afară urmăresc distorsionarea valorilor româneşti şi europene, iar războiul propagandistic la care mă refer, sponsorizat moral, ideologic şi financiar, subinează declaraţiile de suveranitate şi independenţă ale Republicii Moldova şi urmăresc revenirea în spaţiul geopolitic rusesc”, a punctat Andrian Candu.

Acesta a subliniat că temelia relaţiei speciale dintre Republica Moldova şi România se bazează pe comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie şi cultură.

„Inocularea ideii de apartenenţă la un spaţiu valoric străin nouă, departe de cel european, cu alimentarea nostalgiilor nejustificate pe fondul crizelor politice şi economice pe care le-am avut, de care ne facem vinovaţi şi noi, politicienii, este cu atât mai gravă cu cât arhitectura Securităţii din regiunea în care ne aflăm este tot mai fragilă”, a precizat Candu.

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova a spus că cele două ţări pot construe, împreună, poduri, drumuri şi afaceri.

„Nu putem schimba parcursul istoric şi nu putem şterge cu buretele ceea ce ne-am fi dorit poate să fie altfel. Doar putem construi împreună, poduri, drumuri şi afaceri, putem demola graniţele spirituale prin limba română ca fundament de coeziune între noi. (...) Vreua să vă îndemn să ne vizitaţi cât mai des pesntru a cunoaşte cât mai bine realităţile noastre, pentru a ne cunoaşte unii pe alţii”, a conchis Candu.

Novak (UDMR): Exemplul românilor basarabeni ne dă o speranţă că aspiraţiile noastre vor fi ascultate

Senatorul UDMR, Novak Csaba-Zoltán a declarat marţi, în Parlament, că exemplul românilor basarabeni conferă speranţă comunităţii maghiare că, într-o zi, aspiraţiile acesteia vor fi ascultate şi acceptate de majoritate.

„Azi comemorăm un eveniment istoric de o mare importanţă pentru societatea românească, dar şi pentru formarea statului modern român. Comemorăm unirea Basabariei cu Romania – care este într-adevăr o poveste de succes a istoriei româneşti, în pofida faptului că această unire cu ţara mamă nu a fost de lungă durată. Unirea Basarabiei cu România din 1918 a fost un proiect naţional, un obiectiv major îmbrăţişat de toţi românii, indiferent în ce ţară au trăit. Trebuie să subliniem însă că aportul determinant în realizarea acestui deziderat a fost adus de basarabeni”, a susţinut senatorul UDMR, în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, dedicată Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta a precizat că aspiraţiile de liberate, dorinţa pentru autodeterminare şi curajul prin care au urmărit aceste obiective sunt şi astăzi un exemplu de urmat.

„Exemplul românilor basarabeni ne dă o speranţă în plus că, într-o zi, aspiraţiile noastre vor fi ascultate şi acceptate de majoritate. Eu cred că despre aceste aspecte trebuie să purtăm un dialog deschis în anul Centenarului”, a subliniat Novak.

Senatorul UDMR a adăugat că, la 100 de ani de la Marea Unire, consideră că în cadrul Uniunii Europene trebuie să fim capabili să discutăm despre principiile care au în vedere garantarea drepturilor comunitare şi egalitatea faţă de legi.

„De 100 de ani dezideratul comunităţii maghiare din România nu reprezintă altceva decât acele principii care au fost importante şi pentru românii basarabeni, bucovineni sau orice altă comunitate minoritară naţională din Europa. Trebuie să ne punem întrebarea: dacă obţinerea libertăţii şi autodeterminării românilor basarabeni a fost şi este apreciat de societatea românească ca o mare realizare şi un lucru pozitiv, doleanţele comunităţii maghiare de a lărgi cadru legisaltiv în privinţa drepturilor minoritare de ce nu sunt privite în acelaşi fel? De ce suntem respinşi ori de câte ori încercăm să vorbim despre autonomie locală, culturală sau teritorială? De ce se încearcă prin diferite tertipuri obstrucţionarea înfiinţăriii şcolilor cu predare în limba maghiară, cum este cazul Liceului Teolgic Romano-Catolic din Târgu Mureş? De ce vrea să se ia dreptul la simbolurile noastre naţionale, dreptul de a ne folosi limba maternă în administraţia locală?”, a susţinut Novak.

Acesta a spus că, în anul Centenarului, trebuie să se renunţe la standardele duble şi trebuie purtat un dialog serios.

„Trebuie conştientizat faptul că libertatea majorităţii nu va fi mai puţină dacă se acordă comunităţii maghiare dreptul de a decide asupra propriilor probleme. Exemplul basarabenilor, dar şi exemplul maghiarilor din Transilvania ne arată faptul că dorinţa de libertate, de autoafirmare, nu poate fi asuprită de nici cea mai dură politică de asimilare. Românii din Basarbia au supravieţuit politicii de anihilare a regimului ţarist iar mai apoi regimului sovietic. La rândul lor, maghiarii din România au rezistat în faţa ororilor comuniste, a încercărilor sistematice de asimilare în perioada ceauşistă”, a conchis senatorul UDMR.

George Simion: Cine spune că proiectul unirii nu este viabil este cutia de rezonanţă a lui Putin

Preşedinţele platformei unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a declarat marţi, în Parlament, că cine va spune că proiectul unirii cu Republica Moldova nu este viabil este ”cutia de rezonanţă a lui Vladimir Putin”, afirmând că decizia de marţi a Parlamentului este una istorică, de maturitate.

”Vreau să salut declaraţia pe care Parlamentul României, forul legislativ al ţării, a dat-o. Vreau să spun că este o decizie istorică, venită ca un răspuns la minifestaţia pe care noi am organizat-o duminică, la Chişinău. Salut decizia luată de întreaga clasă politică românească, este o decizie de maturitate. Vreau să atrag atenţia că oricine îndrăzneşte să combată această decizie unanimă a partidelor româneşti din Parlament este o cutie de rezonanţă a lui Putin. Deci pe cine veţi auzi că proiectul unirii nu este viabil, mai ales după ce s-a întâmplat duminică la Chişinău şi astăzi (marţi - n.r.) în Parlament, să ştiţi că nu vorbeşte el cu glasul lui, ci este glasul lui Vladimir Putin”, a declarat George Simion.

El a mai spus că platforma Acţiunea 2012 va organiza pe parcursul întregului an mari manifestaţii stradale de susţinere a proiectului unionist.