Demisie la Cotroceni. Pe cine a reprezentat Simina Tănăsescu la discuţia cu judecătorul CCR

"În ultimele zile, în spaţiul public au apărut speculaţii cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra unui judecător al Curţii Constituţionale, ca urmare a unei discuţii purtate de doamna Elena-Simina Tănăsescu cu domnul Petre Lăzăroiu. Administraţia Prezidenţială reiterează că nu au existat niciun fel de presiuni şi sunt complet neadevărate acuzaţiile aduse în acest sens. Având însă în vedere că este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curţii Constituţionale, pentru a nu prejudicia instituţia Preşedintelui României, doamna Elena-Simina Tănăsescu a înaintat astăzi, 20 iunie a.c., Preşedintelui Klaus Iohannis demisia din funcţia de consilier prezidenţial", se arată în comunicatul transmis de preşedinţie în cursul zilei de miercuri.

În acest fel, Simina Tănăsescu pleacă din Palatul Cotroceni, la şase zile de la începerea scandalului. Preşedinţia asigură că nu au fost presiuni, dar tocmai pentru a nu arunca o pată neagră asupra Cotroceniului, consilierul preferă să se retragă.

Este al doilea comunicat pe această temă. Vineri, la câteva ore de la dezvăluirile judecătorului CCR; Administraţia Prezidenţială anunţa că Simina Tănăsescu este în concediu de odihnă şi nu a reprezentat preşedinţia în vreun fel la acea întâlnire.

"Consilierul prezidenţial doamna Simina Tănăsescu s-a întâlnit joi, 14 iunie a.c., cu judecătorul Petre Lăzăroiu la sediul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti pentru a-i înmâna acestuia două cărţi de specialitate pe zona dreptului financiar. Menţionăm că în aceste zile consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu se află în concediu de odihnă tocmai pentru că desfăşoară activităţi didactice. În acest context, a avut loc o discuţie pur teoretică pe marginea solicitării asociaţiei civice VeDem Just, o discuţie tehnică, între doi profesionişti de drept constituţional, care nu a implicat în niciun fel instituţia Preşedintelui României. Drept urmare, sunt complet neadevărate şi nefondate orice fel de speculaţii sau insinuări cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra judecătorului Petre Lăzăroiu", se arăta în pozitia Administraţiei Prezidenţiale, în data de 15 iunie.

Între cele două comunicate, marţi 19 iunie, la finalul discuţiilor cu ambasadorii UE, preşedintele a fost întrebat direct de jurnalişti de întreg scandalul. "Ştiu că a existat o discuţie, ştiu că s-a dat un comunicat şi ştiu că acel comunicat conţine tot ce trebuia spus, fiindcă l-am citit înainte să fie dat dumneavoastră. A fost o discuţie, dar am rămas foarte surprins cum unii au interpretat această discuţie drept o presiune, cică, din partea Cotroceniului. Nu există nicio presiune, deci eu nu fac nicio presiune asupra unui judecător. Ar fi fundamental eronat. Şi ştiu ce a discutat doamna Tănăsescu. Nici vorbă de o presiune"

La insistenţele presei, dacă i-a cerut consilierului prezidenţial să meargă la discuţii cu judecătorul Petre Lăzăriu sau dacă a ştiut înainte, preşedintele a recunoscut că nu era străin de acea întâlnire.

"Nu, doamna Tănăsescu mi-a spus că există o sesizare din partea unui ONG şi dacă îi dau voie să-i spună şi domnului Lăzăroiu că există această solicitare. Este una publică, înregistrată la noi. Şi mi s-a părut că este corect, dacă persoana respectivă este vizată de o solicitare, măcar să ştie, fără ca această chestiune să fie interpretată drept presiune sau drept o iniţiativă nepotrivită. Deci întreaga chestiune a fost denaturată din motive pur politice. Habar nu am de ce judecătorul Lăzăroiu a intrat în acest joc, dar poate îl întrebaţi dumneavoastră", a spus Iohannis.

Chestionat cu privire la sesizarea Comisiei de la Veneţia, de către Curtea Constituţională, în acest caz şi dacă va emite decretul de revocare a lui Petre Lăzăroiu, Iohannis a susţine că nu a luat o decizie, iar atunci când o va face va anunţa.

Câteva ore mai târziu, Administraţia Prezidenţială transmitea jurnaliştilor documentul prin care se cere revocarea judecătorului CCR şi de la care ar fi pornit întreaga discuţie. Menţiunea era însă aceea că plângerea este făcută de o persoană fizică, asta chiar dacă anterior în discuţie a fost vorba despre un ONG, VeDem Just.

Administraţia Prezidenţială a refuzat să facă public numele persoanei care a făcut solicitarea prin care se cere revocarea lui Petre Lăzăroiu, iar documentul prezentat nu are semnătură sau număr de înregistrare.

La finalul materialului vedeţi conţinutul sesizării.

Singura reacţie publică a Siminei Tănăsescu, în întreg scandalul, a fost pentru MEDIAFAX, consilierul trimiţând tot la comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

"În această discuţie (întâlnirea cu judecătorul CCR, Petre Lăzăroiu – n.r.), comunicatul Administraţiei Prezidenţiale e mai mult decât clar, în opinia mea. Ori alte speculaţii nu fac obiectul discuţiei acesteia",a spus Simina Tănăsescu, pentru MEDIAFAX.

Simina Tănăsescu a fost acuzată că a încercat să facă presiuni asupra judecătorului Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu, căruia i-a spus că "are o sarcină ingrată", de a-i vorbi despre revocarea sa de la CCR, în acest sens fiind depusă o sesizare a unui ONG la Preşedinţie.

Plecarea consilierului prezidenţial de la Cotrocnei a fost anticipată chiar din tabăra PSD. Secretarul general adj. Codrin Ştefănescu spunea în urmă cu două zile că Simina Tănăsescu va fi "sacrificată" tocmai pentru a calma întreaga situaţie.

"Au încercat multe lucruri, să îl sperie să dea înapoi, dar consiliera prezidenţială, care este una dintre autoarele mari de cărţi de Constituţie, nu s-ar fi dus în ruptul capului să facă întâlnirea, fără accept de sus. E şantaj pur şi simplu. Am văzut în ultima vreme: subordonaţii execută ordinele şefilor şi apoi sunt sacrificaţi fără milă. Iohannis nu va avea scrupule să o dea afară", a spus Ştefănescu, pentru MEDIAFAX.

Sesizarea prezentată de Palatul Cotroceni legat de revocarea lui Petre Lăzăroiu:

In temeiul OG nr. 27/2002, formulez prezenta CERERE prin care va rog respectuos sa procedati la emiterea Decretului pentru incetarea efectelor Decretului nr. 553/02.06.2010 pentru numirea unui judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA, emis de PRESEDINTELE ROMANIEI si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 372/04.06.2010. In fapt, prin Decretul nr. 553/02.06.2010 emis de PRESEDINTELE ROMANIEI, Domnul Petre LAZAROIU a fost numit in functia de judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI pentru un mandat de 9 ani, incepand cu data de 08.06.2010, in conditiile art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992. Anterior, prin Decretul nr. 870/16.09.2008 emis de PRESEDINTELE ROMANIEI si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 654/16.09.2008, Domnul Petre LAZAROIU a fost numit in functia de judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA, in locul si pe durata mandatului Domnului Petre NINOSU, respectiv pana la data de 07.06.2010, ca urmare a decesului acestuia. La data de 20.03.2018, CURTEA CONSTITUTIONALA a pronuntat Decizia nr. 136/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 383/04.05.2018, in considerentele careia se arata, intre altele, ca: “94. Pentru aceste argumente, dispoziţiile legale criticate, care reglementează posibilitatea înnoirii în funcţie, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deţinut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 142 alin. (2) referitoare la interdicţia înnoirii mandatului şi în art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege". Curtea constată că nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituţionale, legiuitorul să eludeze o interdicţie de natură constituţională. Mai mult, acesta are obligaţia de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată.” Potrivit art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, deciziile pronuntate de CURTEA CONSTITUTIONALA sunt general obligatorii, avand aceleasi efecte pentru toate autoritatile publice si toate subiectele individuale de drept. De asemenea, potrivit unei jurisprudente constante a CURTII CONSTITUTIONALE, cum ar fi, spre exemplu, Decizia Plenului CURTII CONSTITUTIONALE nr. 1/17.01.1995 sau Decizia CURTII CONSTITUTIONALE nr. 414/14.04.2010, autoritatea de lucru judecat ce
insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile CURTII CONSTITUTIONALE, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta., solutia fiind aceeasi si pentru efectul general obligatoriu al deciziilor CURTII CONSTITUTIONALE. In sfarsit, potrivit celor retinute in cuprinsul Deciziei CURTII CONSTITUTIONALE nr. 392/06.06.2017, autoritatea de lucru judecat si caracterul obligatoriu al solutiei prevazute intr-o decizie a CURTII CONSTITUTIONALE se rasfrang asupra tuturor considerentelor deciziei. Prin urmare, date fiind efectele general obligatorii ale considerentelor cuprinse in paragraful 94 din Decizia CURTII CONSTITUTIONALE nr. 136/20.03.2018, sunt de parere ca dispozitiile art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, forma redactionala in vigoare, care cuprind o solutie legislativa constatata ca fiind neconstitutionala, sunt la randul lor lipsite de temei constitutional. Or, potrivit celor retinute in considerentele Deciziei CURTII CONSTITUTIONALE nr. 414/14.04.2010, “lipsirea de temei constitutional a actelor normative primare are drept efect incetarea de drept a actelor subsecvente emise in temeiul acestora.” In ceea ce priveste Decretul nr. 553/02.06.2010 pentru numirea unui judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 372/04.06.2010, acesta a fost emis de PRESEDINTELE ROMANIEI in temeiul, intre altele, al dispozitiilor art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, reprezentand astfel act subsecvent emis in temeiul acestei dispozitii legale, in sensul Deciziei CURTII CONSTITUTIONALE nr. 414/14.04.2010. Invederez ca detinerea functiei de judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA nu reprezinta o facta praeterita, respectiv o situatie juridica epuizata, consumata la momentul emiterii actului de numire in functie. Dimpotriva, pe toata durata mandatului de judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA, avem de-a face cu o stare permanenta, generatoare a unui intreg complex de drepturi si consecinte juridice, respectiv cu o situatie juridica cu persistenta in timp, aflata in derulare – facta pendentia. In conditiile in care dispozitia legala care a generat-o a fost lipsita de temei constitutional, consider ca aceasta situatie juridica aflata in derulare nu mai poate supravietui. Prin urmare, in cazul Decretului nr. 553/02.06.2010 pentru numirea unui judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA, emis de PRESEDINTELE ROMANIEI, apreciez ca se impune constatarea incetarii de drept a efectelor acestuia.
*
Reamintesc ca, potrivit art. 80 alin. 2 teza I din Constitutia Romaniei, “Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.” In speta, Presedintele Romaniei este chemat sa vegheze la respectarea art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, in ceea ce priveste efectele general obligatorii ale considerentelor cuprinse in paragraful 94 al Deciziei CURTII CONSTITUTIONALE nr. 136/20.03.2018. Pe de alta parte, Presedintele Romaniei este chemat sa vegheze la buna functionare a CURTII CONSTITUTIONALE, garant al suprematiei Constitutiei si unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania, potrivit art. 142 alin. 1 din Constitutia Romaniei si art. 1 alin. 1-2 din Legea nr. 47/1992. Or, este evident ca o buna functionare a CURTII CONSTITUTIONALE nu poate exista in conditiile unei vadite neconstitutionalitati sau cel putin nelegalitati a compunerii sale.

*
Fata de cele invederate, va rog respectuos sa procedati la emiterea Decretului pentru incetarea efectelor Decretului nr. 553/02.06.2010 pentru numirea unui judecator la CURTEA CONSTITUTIONALA, emis de PRESEDINTELE ROMANIEI si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 372/04.06.2010. In drept, imi intemeiez prezenta pe dispozitiile Constitutiei Romaniei, Legii nr. 47/1992 si OG nr. 27/2002. (semnatura electronica conform Legii nr. 455/2001)

Citeşte şi: PNL: În acest moment, la nivelul partidului, nu există o listă a candidaţilor pentru europarlamentare

Citeşte şi: Călin Popescu Tăriceanu, despre demisia consilierului prezidenţial Simina Tănăsescu: E binevenită. Declaraţiile ei au fost neconvingătoare

Citeşte şi: Raluca Turcan: Există o similitudine între ce se întâmplă în Republica Moldova şi ce încearcă PSD să ofere României

Citeşte şi: Tăriceanu, despre protestul din Parlament: Manifestări de tip fascist. Nu putem să transformăm Plenul în ring de box

Citeşte şi: Politico.eu: Liviu Dragnea, noua durere de cap "iliberală" a Bruxelles-ului

Citeşte şi: PNL, USR şi PMP vor sesiza CCR asupra modificării Codului de procedură penală

Citeşte şi: MOŢIUNEA de cenzură "Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!", depusă de PNL în Parlament în timpul protestelor | DOCUMENT

Citeşte şi: Moţiunea simplă prin care USR cere demisia ministrului Lucian Şova, dezbătută luni de deputaţi

Citeşte şi: USR, după ce protestatarii au intrat pe la grupul parlamentar al formaţiunii: E exprimarea libertăţii

Citeşte şi: Liberalii şi-au depus moţiunea în timpul protestului din Parlament: Vă rugăm, să putem depune moţiunea

Citeşte şi: Dăncilă, despre preşedinţia Consiliului UE: Vom urmări rezultate concrete pentru cetăţeni

Citeşte şi: Pe cine reprezintă protestatarii care scandează pe holurile Parlamentului: Să vadă cine suntem!