Deputatul Niculae Mircovici: Voi contesta la CEDO decizia ÎCCJ de condamnare a mea, cer daune

"Categoric mă voi adresa la CEDO, voi continua această acţiune, cu atât mai mult cu cât am fost extrem de stimulat de când a fost anunţată condamnarea, în 24 de ore, mi-au apărut peste 200 de cereri de prietenie pe Facebook, ceea ce a fost surprinzător, aveam câte una, două, trei la o zi-două, majoritatea vin din partea celor care m-au cunoscut şi o dovadă a faptului că în opinia celor care m-au cunoscut eu nu sunt un infractor, ci doar un condamnat penal", a precizat Mircovici, deputat reprezentând minoritatea bulgară în Parlament.

Mircovici consideră drept "şocant" faptul că sentinţe definitive pe conflictul de interese există numai la "un polonez, un bulgar, un ucrainean, doi maghiari, iar unul italian a murit în ziua în care a fost chemat la Parchetul General".

"E surprinzător cum de numai minorităţile din Parlamentul Romîniei sunt în această poziţie de conflict de interese rezolvat în sentinţă definitivă şi irevocabilă", a spus Niculae Mircovici.

El a precizat că va cere la CEDO anularea sentinţei şi "daune".

"A fost o interpretare forţată din punct de vedere politic pentru a cădea bine la MCV şi sunt convins că întrucât au fost încălcate toate cele trei elemente dreptul la apărare, în sensul că nu s-a asigurat audierea persoanelor din Cameră (Deputaţilor-n.r), care aveau obligaţia să prezinte situaţia reală. În alt doilea rând, s-a încălcat prin încălcarea legii şi în al treilea rând nu s-a asigurat un proces echitabil, aceste trei element cuprind motive temeinice pentru ca la CEDO statul român să piardă un astfel de proces", a adăugat Mircovici, care este şi secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

El a mai spus că nu a fost condamnat de ÎCCJ, ci de MCV, pentru că "se vroia un număr cât mai mare de deputaţi condamnaţi".

"Eu nu am fost condamnat de ÎCCJ, ci am fost condamnat de MCV, pentru că în Mecanismul de Cooperare şi Verificare se vroia să fie un număr cât mai mare de deputaţi condamnaţi şi pentru că nu erau decât 7-8 infracţiuni, DNA şi celelalte, s-a găsit această marotă de a scoate din cei peste 150 de oameni, care sunt în această situaţie 22 numai de la minorităţi, de la UDMR şi de la PSD, plus doi independenţi, în condiţiile în care sunt 55 numai de la PNL şi PDL, pentru că suna bine dintr-un punct de vedere, deci că sunt încă 22 de deputaţi condamnaţi. Era uşor de argumentat faptul că au avut rude încadrate, în condiţiile în care Camera a fost ce a care a stimultat această încadrare spunând că trebuie să fie persoane de încredere şi neavând nicio problemă şi mai mult decât atât încălcând în mod deosebit de grav acest principiu, care e valabil de pe vremea romanilor «legea specială este cea care are putere faţă de reglementarea generală»", a explicat Mircovici.

El a mai spus că legea generală este Codul Penal, în cazul acestui conflict de interese, iar legea specială este legea 96/2006 privind Statutul senatorului şi deputatului.

"În această lege la articolul 18 scrie indubitabil şi făsă niciun fel de altă interpretare referindu-se la conflictul de interese că «fapta deputatului sau senatorului de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei de 10% pe o perioadă de trei luni». În mod categoric, această reglementare din legea specială elimină interpretarea lui 301 din Codul penal pentru că în mod categoric în cazul deputaţilor şi senatorilor nu poate exista conflict de interese în zona penală, atâta timp cât Regulamentul propri, adică acea lege specială legea prvind Statutul senatorului şi deputatului are această prevedere", a mai explicat Niculae Mircovici.

Deputatul Niculae Mircovici a fost găsit vinovat de conflict de interese pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, fiind condamnat de instanţa supremă la şase luni de închisoare cu suspendare.

Prin decizia de luni a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care este definitivă, s-a menţinut hotărârea luată în cazul lui Mircovici în primă instanţă.

Deputatul a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului instanţei supreme, în martie 2014. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Niculae Mircovici a propus angajarea soţiei sale pe post de referent în cadrul biroului său parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă al acesteia, pe o perioadă determinată, respectiv din ianuarie 2009 până la sfârşitul mandatului 2008 - 2012. În baza acestui contract, soţia lui Mircovici a obţinut venituri de 20.387 de lei.