Desemnarea candidatului la postul de premier, prim pas atât pentru nou Guvern, cât şi pentru anticipate

Potrivit Constituţiei, mandatul premierului interimar nu poate depăşi 45 de zile, iar candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Constituţia prevede, la articolul 103, că, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

De asemenea, potrivit aceluaşi articol, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Alineatul 3 al articolului arată că programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Citeste si: BOC A DEMISIONAT: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară

Candidaţii pentru funcţia de ministru nominalizaţi de premierul desemnat de preşedinte sunt audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, votul acestora fiind consultativ.

Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului.

"După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură", se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituţiei.

Conform articolului 89 din Constituţie, "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede legea fundamentală.

Chiar dacă cele două solicitări de învestitură ar fi respinse "pe bandă" de Parlament şi dacă şeful statului ar uza de dreptul conferit de articolul 89 fără a aştepta împlinirea termenului de 60 de zile, legislaţia prevede că data alegerilor trebuie anunţată cetăţenilor "cu cel puţin 90 de zile" înaintea zilei votului.

Alegerile parlamentare anticipate se organizează exact ca acelea la termen.

Citeste si: CĂTĂLIN PREDOIU, DESEMNAT DE BĂSESCU PREMIER INTERIMAR, după demisia Guvernului Boc

În legea în vigoare pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, adoptată în 2008 pentru introducerea votului uninominal, singura referire la alegeri anticipate este explicaţia că acestea sunt "alegeri organizate în cazul dizolvării înainte de termen a organului ales". În actul normativ privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare şi pe care urmează să se pronunţe Curtea Constituţională, nu se face nicio referire la anticipate.

Legea în vigoare prevede că "aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor".

Pe de altă parte, Constituţia prevede, la articolul 106, că funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

Potrivit Constituţiei, prevederile alineatului anterior se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

(Material de Cristian Fierbinţeanu, fierbinteanu@mediafax.ro)