Despre ce a vorbit Elena Băsescu în PE: Credit Default Swap

"Salut iniţiativa Comisiei de a crea un cadru legal privind vânzările în lipsă şi CDS (Credit Default Swap, n.r.) referitor la situaţiile în care aceste operaţiuni de piaţă ar deveni o ameninţare la adresa stabilităţii financiare sau a încrederii pe pieţe. Sunt de acord cu propunerea de a introduce un regim de transparenţă care presupune notificarea către autoritatea competentă a poziţiilor semnificative nete scurte în acţiuni, în funcţie de praguri specifice", a spus Elena Băsescu.

Creditul Default Swap (CDS) este un instrument financiar derivat care are scopul de a transfera expunerea la riscul unor instrumente financiare cu venit fix - credite sau obligaţiuni - între două părţi. Acest tip de instrument derivat a fost lansat de JP Morgan în anul 1997. Cumpărătorul unui CDS este protejat împotriva riscului de neplată al respectivului instrument cu venit fix (default risk) în timp ce vânzătorul de CDS garantează bonitatea titlului care face obiectul swap-ului. Astfel, riscul de neplată este transferat de la deţinătorul titlului cu venit fix la vânzatorul swap-ului.

Elena Băsescu a apreciat că, "în condiţii normale, vânzarea în lipsă favorizează lichiditatea pieţei şi contribuie la fixarea eficientă a preţurilor".

"Însă în cadrul pieţelor aflate în dificultate, ea poate amplifica scăderea preţurilor", a adăugat Elena Băsescu.

Europarlamentarul a mai apreciat că "acest lucru ar duce la pieţe dezordonate şi riscuri sistemice". "Organismele de reglementare trebuie să obţină atribuţii clare de restricţionare sau de interzicerere a vânzărilor în lipsă în situaţii excepţionale. Acestea vor fi exercitate în colaborare cu ESMA (European Securities and Markets Authority, n.r.)", a conchis Elena Băsescu.

Elena Băsescu a făcut aceste declaraţii în cadrul uneia dintre cele nouă intervenţii pe care le-a susţinut în sesiunea plenară a PE desfăşurată în perioada 4-6 iulie. PE a luat poziţie, săptămâna aceasta, privind vânzarea în lipsă a instrumentelor financiare derivate şi sistemele de compensare a investitorilor. Trei propuneri care vor face instrumentele derivate de tranzacţionare mai puţin fragile, prin reducerea practicilor speculative legate de vânzarea în lipsă şi reducerea timpului pentru crearea schemelor de compensare au fost votate de Parlamentul European în vederea negocierilor cu statele membre.

Prin adoptarea acestor texte, eurodeputaţii au definitivat procedura în prima lectură, aşteptându-se la diferenţe semnificative între poziţia lor şi cea, odată adoptată, a statelor membre în ceea ce priveşte sistemele de compensaţii pentru investitori, a anunţat PE.

Europarlamentarul PDL a luat de asemenea cuvântul pe teme economice în cadrul dezbaterii pe tema "Supravegherea suplimentară a entităţilor financiare care aparţin unui conglomerat financiar", raportor în acest dosar fiind Theodor Stolojan.

"Revizuirea cadrului de supraveghere suplimentară a entităţilor financiare care aparţin unui conglomerat financiar este dictată de globalizarea care a avut impact asupra pieţei financiare europene. Criza financiară a scos la lumină deficienţe majore ale supravegherii în sectorul financiar. Menţionez că revizuirea are ca obiect supravegherea activelor celor mai mari grupuri financiare europene. Anumite drepturi financiare nu pot fi suspuse supravegherii suplimentare din cauza structuruilor juridice", a apreciat Elena Băsescu.

Ea a menţionat şi că uneori este dificil ca activităţile bancare să fie separate de cele de asigurări. Elena Băsescu a mai spus că "este foarte important ca conglomeratele financiare să fie supuse unei supravegheri identitice, armonizate, fapt ce ar consolida mecanismele europene de supraveghere".