Destrămarea coaliţiei de guvernare riscă să agraveze criza economică din România - AFP

Premierul liberal-democrat Emil Boc, care a optat pentru un cabinet interimar după demisia miniştrilor social-democraţi, a anunţat că va cere votul Parlamentului pentru noul guvern înainte de expirarea termenului legal de 45 de zile.

Vineri, pe şantierul autostrăzii Transilvania, Boc a încercat să minimizeze impactul crizei politice, prezentând proiectele de investiţii în infrastructură.

Analiştii reamintesc totuşi că România se confruntă cu o recesiune severă, manifestată prin scăderea PIB-ului cu 8,5 la sută în 2009.

"Criza politică riscă să provoace plecarea investitorilor şi alocarea de fonduri. România are nevoie de fonduri pentru compensarea deficitului public, dar deocamdată nu se ştie clar cum va depăşi această problemă", explică analistul financiar Bogdan Baltazar, fost consilier al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi fost preşedinte al BRD. Bucureştiul urmează să lanseze în curând o emisiune de obligaţiuni în euro, în valoare de 500 de milioane de euro, dar, potrivit lui Baltazar, turbulenţele politice ar putea "creşte costurile".

Opinia analistului este împărtăşită de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care susţine că "nu este recomandabil să fie lansată emisiunea de eurobonduri în contextul politic actual".

Leul a plătit deja preţul crizei, pierzând joi 1,2 la sută din valoare, iar vineri încă 0,7 la sută, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni. În plus, sindicaliştii ameninţă să iasă pe străzi pentru a protesta faţă de proiectul legii salarizării unice.

Aproximativ 750.000 de profesori, medici şi poliţişti sunt chemaţi la o grevă generală luni, iar miercuri 20.000 de sindicalişti sunt aşteptaţi în faţa Guvernului.

Exprimând "preocuparea" în legătură cu suprapunerea crizei sociale şi economice, Boc a cerut un moratoriu de câteva luni în legătură cu mişcările de protest.

"Nu se pune problema să renunţăm la mişcările de protest anunţate", a răspuns Dumitru Costin, preşedintele BNS.

"Nu este vina noastră dacă partidele politice nu se înţeleg. Discuţiile asupra revendicărilor trenează de mai multe luni", a adăugat Costin.

Reforma salarială, care vizează reducerea cheltuielilor publice, se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de Bucureşti în relaţia cu FMI şi cu Comisia Europeană, în schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro.