Dezbaterea privind suspendarea lui Geoană de la şefia Senatului ar putea fi reluată, marţi, în BP

Liderul senatorilor PDL, Traian Igaş, a anunţat în plen, în urmă cu două săptămâni, că dat fiind refuzul de a supune la vot cererea independenţilor privind locurile în comisii, PDL va iniţia procedura de suspendare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului.

Ulterior, PDL a depus cererea de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului. Igaş a precizat că solicitarea este semnată de 57 de senatori, majoritatea fiind de la PDL, dar şi şapte independenţi şi doi ai UDMR.

Membrii conducerii Senatului au avut o dispută, la şedinţa Biroului Permanent de marţea trecută, referitoare la introducerea pe ordinea de zi a propunerii de revocare din funcţie a preşedintelui acestei Camere.

Cererea de revocare a fost scoasă în cele din urmă de pe ordinea de zi a Biroului Permanent, cu votul majoritar al PSD şi PNL. În ziua următoare, liderul grupului independenţilor din Senat, Liviu Câmpanu, a cerut în deschiderea şedinţei de plen introducerea pe ordinea de zi a cererii de revocare a lui Mircea Geoană.

După ce reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare şi-au exprimat punctele de vedere în legătură cu această solicitare, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat "inadmisibilă" solicitarea privind revocarea sa din funcţia de preşedinte al acestei Camere, menţionând că nu va supune votului plenului introducerea pe ordinea de zi.

În schimb, a fost supusă la vot ordinea de zi fără punctul privind revocarea lui Geoană, care a fost respinsă de plen.

Ulterior, şedinţa plenului a fost întreruptă pentru o pauză de consultări. În urma acestor consultări nu s-a ajuns la nicio înţelegere.

Constantin Igaş a anunţat, după reluarea şedinţei, că grupul parlamentar democrat-liberal propune o nouă ordine de zi a plenului, cu revocarea preşedintelui Senatului la primul punct, şi prelungirea dezbaterilor până la epuizarea ordinii de zi.

Intervenţiile de la tribuna Senatului au continuat şi, în cele din urmă, în jurul orei 13.30, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat închisă şedinţa de plen.

Premierul Emil Boc a reacţionat spunând, ulterior, că Mircea Geoană în calitate de preşedinte al Senatului a "sfidat Constituţia" şi a încălcat Regulamentul acestei Camere. Traian Igaş a declarat, după şedinţa de plen, că parlamentarii PDL, UDMR şi senatorii independenţi vor duce "până la capăt" solicitarea de revocare a lui Mircea Geoană.

Liderul UDMR Marko Bela a susţinut, joi, că motivul revocării din funcţie a preşedintelui Senatului îl constituie în primul rând necesitatea ca majoritatea guvernamentală să deţină pârghiile prin care să poată accelera dezbaterea legilor şi mai puţin abuzurile lui Geoană.

Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a afirmat, vineri, referindu-se la refuzul preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, de a introduce pe ordinea de zi a şedinţei Senatului punctul privind revocarea sa, că Geoană ar fi "acest ultim mohican al PSD", care "se ţine cu ghearele de funcţie".

Liderul PSD Adrian Năstase a declarat, sâmbătă, la Antena 3, că rapiditatea cu care Traian Băsescu "a pornit" acţiunea de schimbare a lui Mircea Geoană de la şefia Senatului denotă existenţa unui "oarecare adevăr" în speculaţia din presă privind înlocuirea temporară din funcţie a şefului statului.

Întrebat dacă crede în speculaţia apărută în presă, potrivit căreia, la un moment dat, ar fi nevoie de o perioadă în care Traian Băsescu să fie înlocuit în funcţia de preşedinte, Năstase a răspuns: "Eu personal nu am crezut în chestiunea asta. Dar faptul că a pornit atât de rapid acţiunea pentru schimbarea lui Mircea Geoană mă face să mă gândesc că există un oarecare adevăr în această speculaţie".

În presă şi pe bloguri au apărut, în ultimul timp, o serie de speculaţii legate de starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu. Acest fapt a determinat chiar o reacţie din partea purtătorului de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, care a acuzat existenţa unei campanii mediatice pe această temă, organizată împotriva şefului statului.

Conform articolului 30, alineatul 1 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări: încalcă prevederile Constituţiei; încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.

Potrivit alineatului 2 al aceluiaşi articol, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

Aceste prevederi au fost declarate însă neconstituţionale încă din 2005, prin decizia Curţii Constituţionale numărul 601, care a motivat că revocarea preşedintelui Senatului nu poate fi cerută decât de grupul parlamentar din care acesta face parte.

Articolul 30 din Regulamentul Senatului cuprinde însă şi alte două alineate.

Astfel, conform alin. 3 al art. 30, propunerea de revocare prevăzută la alin. 1 sau 2 se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.

"Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor de la alin. 1 sau 2 şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen", prevede alin. 4 al art.30.