Dezbateri în subcomisia de Cod penal, pentru definirea "funcţionarului public"

"Nu ne-am înţeles asupra definiţiei funcţionarului public. Din dorinţa de a elimina corupţia, trebuie precizat că sunt funcţionari şi cei care participă la executarea deciziilor, nu doar cei care iau deciziile. În caz contrar, se poate ajunge ca funcţionarii dintr-o primărie, din subordinea primarului, să nu poată răspunde penal", a explicat Iordache, care a condus şedinţa subcomisiei.

În textul iniţial din Codul penal, funcţionarul public este definit ca fiind "persoana care exercită, permanent sau temporar, atribuţii care îi permit să ia decizii, să participe la luarea deciziilor sau să influenţeze luarea acestora". De asemenea, este considerată funcţionar public persoana care exercită o activitate pentru care a fost învestită de o autoritate publică şi care este supusă controlului acestora.

Iniţiatorii, adică reprezentanţii Ministerului Justiţiei vor veni, miercuri, cu o propunere de modificare a textului iniţial.

Parlamentarii din subcomsie au analizat şi definţia pentru "membru de familie", discuţiile fiind legate de obligativitatea ca membrii familiei să locuiască împreună. Potrivit definiţiei din Codul penal, membru de familie sunt consideraţi ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, precum şi persoanele adoptate şi devenite rude, soţul şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii.

În timpul dezbaterilor, senatorul Toni Greblă (PSD) a propus mărirea de la 7 la 10 ani a perioadei după care poate interveni reabilitarea judecătorească pentru persoanele condamnate pe viaţă. Astfel, un condamnat poate fi reabilitat la cerere de instanţă, după 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiei pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a eliberării condiţionate.

Toni Greblă a spus, după dezbaterile din subcomisie, că detenţie pe viaţă se dă pentru "atrocităţi" şi că trebuie să existe un semnal pentru societate că nu sunt tolerate atrocităţile.

"Trebuie să dăm un semnal societăţii că nu sunt tolerate astfel de atrocităţi. Am propus ca, după 10 ani de la executarea pedepsei şi după îndeplinirea anumitor condiţii, să poată interveni reabilitarea judecătorescă", a explicat Greblă.

Amendamentul său nu a fost supus votului din subcomisie, parlamentarii urmând ca, miercuri, să votezea prima parte a Codului penal şi să continue dezbaterea următoarelor articole.