Dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care şi-au angajat rudele înainte de 2013 şi modificările la legea avocaţilor, la vot în Parlament

Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ''nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora''.

Instituţia subliniază că nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regiumul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal.

De asemenea, pe ordinea de zi mai e un proiect de lege, iniţiat de deputatul Tudor Ciuhodaru, care prevede că parlamentarilor le încetează mandatul în cazul unei condamnări cu suspendare, care are raport de respingere.

Deputaţii urmează să voteze miercuri controversatul proiect de lege privind avocaţii, după ce acesta a fost retrimis de mai multe ori la comisia juridică şi a fost criticat de guvern.

Dezbaterile cele mai aprinse au vizat articolul legat de nedenunţarea unor fapte pe care avocatul le află în legătură cu exercitarea mandatului său, dar şi cel care prevede că procurorii nu pot ridica înscrisuri care conţin comunicări între avocat şi clientul său.

''Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război; cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului'', arată amendamentul Comisiei juridice.

De asemenea, în forma discutată la comisia juridică, articolului 46 prevede că ''divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani''.

Modificările aduse legii avocaturii mai vizează articolul 35: ''decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei''.

Proiectul mai prevede că ''raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen". "Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului'', arată versiunea discutată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Aceste prevederi au fost criticate de Guvern şi DNA pe motiv că se creează o formă de imunitate pentru avocaţi şi se asigură ''un statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie''.

Legea care oferă superimunitate avocaţilor nu ajută lupta împotriva corupţiei, declara şi ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Citeşte şi: UNPR ar putea fuziona cu PNL. Liderul senatorilor UNPR: În acest moment se desfăşoară aceste discuţii. PNL: Să accepte condiţiile de integritate

Citeşte şi: Iohannis i-a decorat pe preşedintele Germaniei şi pe partenera sa

Citeşte şi: Reacţia lui Iohannis după votul senatorilor în cazul Corlăţean: Obstrucţionarea Justiţiei nu poate fi acceptabilă

Citeşte şi: Răspunsul lui Cioloş la invitaţia de a se înscrie în PNL

Citeşte şi: Gorghiu îi cere lui Cioloş demiteri după adoptarea, în Senat, a pensiilor aleşilor locali