„Diferenţa este absolut evidentă atâta vreme cât deocamdată ne aflăm în faza de a încuraja autorităţile de la Belgrad să permită autoidentificarea minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei. Orice fel de comparaţie este lipsită de sens”, a apreciat Cristian Diaconescu, subliniind că „situaţiile sunt extrem de diferite”.
El a reiterat că „România a susţinut necesitatea instituirii unui mecanism de monitorizare a modului în care este îndeplinit criteriul politic, criteriul de la Copenhaga privind minorităţile”.
„Din acest punct de vedere este extrem de normal ca un candidat la UE, chiar în momentul preliminar primirii statutului de candidat, să facă dovada îndeplinirii acestor criterii. Punctul nostru de vedere a fost agreat atât de CE şi partenerii europeni prin instituirea unui mecanism de monitorizare care urmează să se finalizeze în octombrie şi prin implicarea directă a Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi, dar şi prin semnarea unui protocol în plan bilateral cu partea sârbă pentru a avea cel puţin din punct de vedere politic reprezentarea domeniilor despre care discutăm”, a mai spus ministrul român.
La rândul său, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Janos Martonyi, a spus că Ungaria are o poziţie principială „şi anume că fiecare minoritate naţională, comunitate are dreptul să decidă în propriile interese”.
„Asta se referă la toată lumea, se referă la acele comunităţi locale care se află în diferite ţări, printre care şi Serbia. Noi respectăm aceste lucruri şi dacă o ţară simte că înţelegerile în această problemă nu sunt respectate sau nu sunt îndeplinite şi ridică glasul în acest sens, atunci trebuie privită substanţa discuţiilor. Şi dacă atrage atenţia asupra acestor lucruri, se pot purta discuţii, dar dacă atrage atenţia asupra acestor chestiuni nu se referă doar în cazuri de speţă la minorităţi, ci este valabil pentru întreaga comunitate europeană”, a răspuns, la rândul său, ministrul ungar.