Diaconescu: Diplomaţi români uită că reprezintă o ţară membră UE şi NATO

Totodată, ministrul Diaconescu afirmă că din punct de vedere al mentalităţii mulţi dintre reprezentanţii români diplomatici uită că reprezintă o ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice, care a aderat "nu numai la organizaţii internaţionale, ci şi la un principiu de valori", care pune în prim plan "relaţia şi respectul pe care statul şi instituţiile statului o acordă cetăţeanului".

Redăm integral interviul acordat marţi seară, pentru postul RFI România, Cristian Diaconescu, după întâlnirea cu miniştrii de Externe europeni la Paris:

Reporter : S-a abordat situaţia cetăţenilor europeni care se află în Fâşia Gaza ? Mă gândesc în special la români. S-a evocat cazul lor ?

Cristian Diaconescu : Da, este principalul argument pe care delegaţia noastră l-a adus în discuţia privind situaţia din zonă. Într-adevăr, din evaluările noastre sunt în jur de patru sute de persoane cu cetăţenie română, o sută dintre ei fiind copii. Deocamdată, şi suntem foarte bucuroşi să spunem acest lucru, nu avem semnale în legătură cu vreo situaţie mai dificilă în ceea ce-i priveşte pe aceşti cetăţeni români, dar ramânem în alertă maximă din această perspectivă.

Da, există o prioritate maximă, anume ca oameni nevinovaţi să nu sufere şi ca posibilitatea de a înceta focul să devină o realitate cât se poate de rapid. Pentru că într-o ordine de priorităţi a oricărui demers politic, protejarea vieţii civililor apare în prim plan. Şi din punctul de vedere al României, securitatea cetăţenilor săi, în măsura în care aceasta poate fi asigurată cât mai mult, reprezintă prioritatea maximă a oricărui demers, inclusiv a demersului politic. Din acest punct de vedere, accentul pus pe încetarea focului şi abordarea din punct de vedere umanitar a problemei din Fâşia Gaza cu prioritate maximă faţă de toate celelalte teme care sigur sunt importante dar care probabil nu pot fi rezolvate acum, în cateva zile, a reprezentat abordarea noastră de principiu. De aceea, încetarea focului şi identificarea problemelor umanitare reprezintă o prioritate maximă. Celelalte teme vor veni ulterior.

Rep : Care sunt priorităţile diplomaţiei româneşti la acest început de an 2009 ?

C.D. : În primul rând, din punctul de vedere al politicii externe româneşti, mă rog, poate o sa vă mire, există o necesitate de continuitate a principalelor dimensiuni de cooperare şi a relaţiilor internaţionale pe care România le promovează. În mod evident, UE, NATO, atât în plan bilateral, cât şi multilateral reprezintă teme deosebit de importante în care este necesar să maximizăm prezenţa României, mai ales în ceea ce priveşte procesul decizional.

În al doilea rând, sunt o serie de aspecte pe care o sa ne concentrăm în ceea ce priveşte vecinătatea României şi vecinătatea apropiată a României, referindu-mă în special la relaţiile cu statele din jurul ţării noastre, dar şi pe o dimensiune estică mult mai clară, Caucaz, Orientul Apropiat, Rusia, China.

Rep : Concret, despre Caucaz ce ne putem imagina ? Să înveţe diplomaţii limbi caucaziene, să-i formăm ?

C.D. : Sigur, un nivel ridicat de comunicare poate reprezenta un argument foarte serios. În al doilea rând, trebuie să nu uităm un lucru, dincolo de vorbe România are un deficit în relaţiile bilaterale comerciale cu Federaţia Rusă de aproape două miliarde. Acest deficit vine din importul de energie. Deci este clar că trebuie să identificăm resurse, trebuie să identificăm posibilitatea ca şi prin România să treacă o serie de coridoare energetice, pentru ca în mod paradoxal aş putea spune suntem ocoliţi ca ţară de toate traseele energetice care vin dinspre Caucaz şi dinspre est, o chestiune care cred ca nu ţine doar de abordarea economică, ci este o problemă atât strategică, cât şi politică, faţă de care un minister de Externe trebuie nu numai să se sesizeze, dar şi să găsească o serie de căi de rezolvare. Deci din această perspectivă, cred foarte serios că ţările cu care avem relaţii de parteneriat special, aprofundat, consolidat, cum ar fi Italia, Marea Britanie, Franţa sau SUA, în mod evident, trebuie să reprezinte o prioritate, sub aspectul substanţierii acestui parteneriat. Adică, noi la Bucureşti să ştim, ca de altfel şi în capitalele respective care sunt paşii pentru ca acest parteneriat să devină un argument pozitiv în planul relaţiilor bilaterale şi nu numai un titlu frumos şi special pus pe o hârtie, cum s-a întâmplat de multe ori.

Citeşte mai multe...