Diaconescu: Diplomaţi români uită că reprezintă o ţară membră UE şi NATO

Rep : Tot auzim de ani că se ameliorează relaţiile cu Republica Moldova şi parcă batem totuşi pasul pe loc. Ce speraţi ?

C.D. : În primul rând, un dialog sincer şi deschis pe principalele teme care preocupă cele două ţări în planul relaţiilor bilaterale. Din câte ştiu, Republica Moldova este preocupată în special de rezolvarea cadrului juridic bilateral. Este o problemă pe care sigur o putem aborda, dincolo de emoţii sau agende interne, mai ales în campanii electorale, pe un plan pragmatic. În al doilea rând, România nu trebuie să obosească în a explica Chişinăului faptul că abordarea europeană şi perspectiva europeană reprezintă şi o şansă şi o bună oportunitate pentru ca această ţară într-adevăr să-şi respecte şi să-şi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială şi identitatea sa naţională.

Deci, din această perspectivă, România va trebui să reprezinte în continuare un bun partener sincer şi corect. Dar sunt unele probleme care uneori sunt exacerbate în mod artificial, dar care nu trebuiesc ocolite în dezbaterea bilaterală. Chiar am discutat în prima zi de mandat cu ministrul de Externe al Republicii Moldova, am hotărât să ne întâlnim cât se poate de repede, discutând serios şi cinstit de la proiecte ca Tratatul Politic de Bază pe care îl doreşte Moldova atât de mult până la acordul de frontieră şi eventualitatea găsirii unor flexibilităţi înauntrul zonei UE, pentru ca moldovenii să poată fi în măsură să circule, schimbul de mărfuri şi de persoane să se desfăşoare în parametrii normali şi ambele ţări să aibă de profitat. O relaţie de bună vecinatate este întotdeauna preferabilă exacerbarii unor percepţii publice în legătură cu o temă sau alta.

Ministrul de Interne, la Ziua Jandarmeriei: România a rămas o ţară liberă şi sigură

Cum răspunde ,,proorocul Ilie” acuzațiilor că spectacolul jucat la TNB e o ofensă adusă Ortodoxiei: „spectacolul e construit cu sensibilitate și respect față de complexitatea condiției umane”

Rep : Aţi anunţat că veţi face o evaluare a Ministerului de Externe. În ce constă această evaluare ?

C.D. : Această evaluare a şi început. În mod tradiţional, la sfârşitul fiecărui an, oficiile diplomatice şi consulare din străinătate trimit în centrală o proprie evaluare a activităţii din anul care a trecut precum şi propunerile de acţiuni politico-diplomatice pentru anul următor. Asta va reprezenta o primă bază de discuţie şi în functie de concluziile pe care le vom trage, vom putea să vedem ce e de făcut în anul următor, pe mai multe planuri, pe planul calităţii personalului care ne reprezintă în exterior, pe planul cadrului juridic ce guvernează modul în care diplomaţia românească se proiectează în exterior, ca de altfel şi pe planul calităţii politice a demersurilor şi mesajelor pe care oficiile noastre le transmit. Sigur că aici intră şi centrala Ministerului de Externe într-o clară evaluare şi vom vedea dacă sunt zone care au întârziat din unele puncte de vedere sau care au greşit din alte puncte de vedere, în ce măsură lucrurile pot fi îmbunătăţite.

O dimensiune fundamentală va trebui abordată în această evaluare şi anume modul în care oficiile noastre diplomatice se raportează la cetăţenii români care nu sunt puţini, sunt milioane, care în acest moment se află în afara graniţelor, in diverse situaţii. Opinia mea este ca şi sub aspectul mentalităţii cât şi sub aspectul cadrului juridic sau al dotărilor materiale, depinde la ce temă ne raportăm, nu suntem prea avansaţi din acest punct de vedere.

Deci, vreau sa vă spun în legătură cu modul în care oficiile consulare, dar nu numai, e vorba aici şi de instituţiile care ne reprezintă din punct de vedere cultural, cei care ne reprezintă din punct de vedere al imaginii, cei care ne reprezintă din punctul de vedere al tot ceea ce înseamnă relaţionarea cu cetăţeanul român şi a imaginii cetăţeanului român, sunt foarte multe lucruri de făcut. Nu voi da vina pe bani, nu acolo este principala problemă, veşnica temă care încearcă pe unii funcţionari de stat să ne scoată din cauză în faţa cetăţenilor, nu este vorba de bani, e vorba în principal de profesionalism, e vorba în special de faptul că din punct de vedere al mentalităţii mulţi dintre reprezentanţii noştri diplomatici uită că reprezintă o ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice, care a aderat nu numai la organizaţii internaţionale, ci şi la un principiu de valori. Or acest principiu de valori îmi pune în prim plan relaţia şi respectul pe care statul şi instituţiile statului o acordă cetăţeanului.

Nu e simplu, sunt foarte multe probleme generate de multe ori chiar de noi. Dar modul în care instituţiile răspund acestor probleme este un alt palier care poate fi evaluat separat.

Totodată, ministrul Diaconescu afirmă că din punct de vedere al mentalităţii mulţi dintre reprezentanţii români diplomatici uită că reprezintă o ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice, care a aderat "nu numai la organizaţii internaţionale, ci şi la un principiu de valori", care pune în prim plan "relaţia şi respectul pe care statul şi instituţiile statului o acordă cetăţeanului".

Redăm integral interviul acordat marţi seară, pentru postul RFI România, Cristian Diaconescu, după întâlnirea cu miniştrii de Externe europeni la Paris:

Reporter : S-a abordat situaţia cetăţenilor europeni care se află în Fâşia Gaza ? Mă gândesc în special la români. S-a evocat cazul lor ?

Cristian Diaconescu : Da, este principalul argument pe care delegaţia noastră l-a adus în discuţia privind situaţia din zonă. Într-adevăr, din evaluările noastre sunt în jur de patru sute de persoane cu cetăţenie română, o sută dintre ei fiind copii. Deocamdată, şi suntem foarte bucuroşi să spunem acest lucru, nu avem semnale în legătură cu vreo situaţie mai dificilă în ceea ce-i priveşte pe aceşti cetăţeni români, dar ramânem în alertă maximă din această perspectivă.

Da, există o prioritate maximă, anume ca oameni nevinovaţi să nu sufere şi ca posibilitatea de a înceta focul să devină o realitate cât se poate de rapid. Pentru că într-o ordine de priorităţi a oricărui demers politic, protejarea vieţii civililor apare în prim plan. Şi din punctul de vedere al României, securitatea cetăţenilor săi, în măsura în care aceasta poate fi asigurată cât mai mult, reprezintă prioritatea maximă a oricărui demers, inclusiv a demersului politic. Din acest punct de vedere, accentul pus pe încetarea focului şi abordarea din punct de vedere umanitar a problemei din Fâşia Gaza cu prioritate maximă faţă de toate celelalte teme care sigur sunt importante dar care probabil nu pot fi rezolvate acum, în cateva zile, a reprezentat abordarea noastră de principiu. De aceea, încetarea focului şi identificarea problemelor umanitare reprezintă o prioritate maximă. Celelalte teme vor veni ulterior.

Rep : Care sunt priorităţile diplomaţiei româneşti la acest început de an 2009 ?

C.D. : În primul rând, din punctul de vedere al politicii externe româneşti, mă rog, poate o sa vă mire, există o necesitate de continuitate a principalelor dimensiuni de cooperare şi a relaţiilor internaţionale pe care România le promovează. În mod evident, UE, NATO, atât în plan bilateral, cât şi multilateral reprezintă teme deosebit de importante în care este necesar să maximizăm prezenţa României, mai ales în ceea ce priveşte procesul decizional.

În al doilea rând, sunt o serie de aspecte pe care o sa ne concentrăm în ceea ce priveşte vecinătatea României şi vecinătatea apropiată a României, referindu-mă în special la relaţiile cu statele din jurul ţării noastre, dar şi pe o dimensiune estică mult mai clară, Caucaz, Orientul Apropiat, Rusia, China.

Rep : Concret, despre Caucaz ce ne putem imagina ? Să înveţe diplomaţii limbi caucaziene, să-i formăm ?

C.D. : Sigur, un nivel ridicat de comunicare poate reprezenta un argument foarte serios. În al doilea rând, trebuie să nu uităm un lucru, dincolo de vorbe România are un deficit în relaţiile bilaterale comerciale cu Federaţia Rusă de aproape două miliarde. Acest deficit vine din importul de energie. Deci este clar că trebuie să identificăm resurse, trebuie să identificăm posibilitatea ca şi prin România să treacă o serie de coridoare energetice, pentru ca în mod paradoxal aş putea spune suntem ocoliţi ca ţară de toate traseele energetice care vin dinspre Caucaz şi dinspre est, o chestiune care cred ca nu ţine doar de abordarea economică, ci este o problemă atât strategică, cât şi politică, faţă de care un minister de Externe trebuie nu numai să se sesizeze, dar şi să găsească o serie de căi de rezolvare. Deci din această perspectivă, cred foarte serios că ţările cu care avem relaţii de parteneriat special, aprofundat, consolidat, cum ar fi Italia, Marea Britanie, Franţa sau SUA, în mod evident, trebuie să reprezinte o prioritate, sub aspectul substanţierii acestui parteneriat. Adică, noi la Bucureşti să ştim, ca de altfel şi în capitalele respective care sunt paşii pentru ca acest parteneriat să devină un argument pozitiv în planul relaţiilor bilaterale şi nu numai un titlu frumos şi special pus pe o hârtie, cum s-a întâmplat de multe ori.

Citeşte mai multe…