Diaconescu: Diplomaţi români uită că reprezintă o ţară membră UE şi NATO

Rep : Tot auzim de ani că se ameliorează relaţiile cu Republica Moldova şi parcă batem totuşi pasul pe loc. Ce speraţi ?

C.D. : În primul rând, un dialog sincer şi deschis pe principalele teme care preocupă cele două ţări în planul relaţiilor bilaterale. Din câte ştiu, Republica Moldova este preocupată în special de rezolvarea cadrului juridic bilateral. Este o problemă pe care sigur o putem aborda, dincolo de emoţii sau agende interne, mai ales în campanii electorale, pe un plan pragmatic. În al doilea rând, România nu trebuie să obosească în a explica Chişinăului faptul că abordarea europeană şi perspectiva europeană reprezintă şi o şansă şi o bună oportunitate pentru ca această ţară într-adevăr să-şi respecte şi să-şi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială şi identitatea sa naţională.

Deci, din această perspectivă, România va trebui să reprezinte în continuare un bun partener sincer şi corect. Dar sunt unele probleme care uneori sunt exacerbate în mod artificial, dar care nu trebuiesc ocolite în dezbaterea bilaterală. Chiar am discutat în prima zi de mandat cu ministrul de Externe al Republicii Moldova, am hotărât să ne întâlnim cât se poate de repede, discutând serios şi cinstit de la proiecte ca Tratatul Politic de Bază pe care îl doreşte Moldova atât de mult până la acordul de frontieră şi eventualitatea găsirii unor flexibilităţi înauntrul zonei UE, pentru ca moldovenii să poată fi în măsură să circule, schimbul de mărfuri şi de persoane să se desfăşoare în parametrii normali şi ambele ţări să aibă de profitat. O relaţie de bună vecinatate este întotdeauna preferabilă exacerbarii unor percepţii publice în legătură cu o temă sau alta.

Rep : Aţi anunţat că veţi face o evaluare a Ministerului de Externe. În ce constă această evaluare ?

C.D. : Această evaluare a şi început. În mod tradiţional, la sfârşitul fiecărui an, oficiile diplomatice şi consulare din străinătate trimit în centrală o proprie evaluare a activităţii din anul care a trecut precum şi propunerile de acţiuni politico-diplomatice pentru anul următor. Asta va reprezenta o primă bază de discuţie şi în functie de concluziile pe care le vom trage, vom putea să vedem ce e de făcut în anul următor, pe mai multe planuri, pe planul calităţii personalului care ne reprezintă în exterior, pe planul cadrului juridic ce guvernează modul în care diplomaţia românească se proiectează în exterior, ca de altfel şi pe planul calităţii politice a demersurilor şi mesajelor pe care oficiile noastre le transmit. Sigur că aici intră şi centrala Ministerului de Externe într-o clară evaluare şi vom vedea dacă sunt zone care au întârziat din unele puncte de vedere sau care au greşit din alte puncte de vedere, în ce măsură lucrurile pot fi îmbunătăţite.

O dimensiune fundamentală va trebui abordată în această evaluare şi anume modul în care oficiile noastre diplomatice se raportează la cetăţenii români care nu sunt puţini, sunt milioane, care în acest moment se află în afara graniţelor, in diverse situaţii. Opinia mea este ca şi sub aspectul mentalităţii cât şi sub aspectul cadrului juridic sau al dotărilor materiale, depinde la ce temă ne raportăm, nu suntem prea avansaţi din acest punct de vedere.

Deci, vreau sa vă spun în legătură cu modul în care oficiile consulare, dar nu numai, e vorba aici şi de instituţiile care ne reprezintă din punct de vedere cultural, cei care ne reprezintă din punct de vedere al imaginii, cei care ne reprezintă din punctul de vedere al tot ceea ce înseamnă relaţionarea cu cetăţeanul român şi a imaginii cetăţeanului român, sunt foarte multe lucruri de făcut. Nu voi da vina pe bani, nu acolo este principala problemă, veşnica temă care încearcă pe unii funcţionari de stat să ne scoată din cauză în faţa cetăţenilor, nu este vorba de bani, e vorba în principal de profesionalism, e vorba în special de faptul că din punct de vedere al mentalităţii mulţi dintre reprezentanţii noştri diplomatici uită că reprezintă o ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice, care a aderat nu numai la organizaţii internaţionale, ci şi la un principiu de valori. Or acest principiu de valori îmi pune în prim plan relaţia şi respectul pe care statul şi instituţiile statului o acordă cetăţeanului.

Nu e simplu, sunt foarte multe probleme generate de multe ori chiar de noi. Dar modul în care instituţiile răspund acestor probleme este un alt palier care poate fi evaluat separat.