Diaconescu: După 15 iulie, România va fi singurul aliat consecvent al NATO în zona Mării Negre

Schimbări similare ale politicii turce vor fi şi faţă de regiunile Balcanilor, Orientului Mijlociu, iar contribuţia Ankarei la lupta anti-teroristă "se va diminua, în condiţiile în care structurile specializate se vor concentra pe eliminarea consecinţelor interne ale loviturii de stat", a adăugat Diaconescu.

Totuşi, chiar dacă au apărut o serie de tensiuni cu Washington-ul legate de blocarea, temporară, a bazei de la Incirlik, precum şi privind extrădarea lui Fethullah Gulen, "o ruptură semnificativă a relaţiilor Turcia-SUA sau retragerea Ankarei din NATO sunt improbabile", crede fostul ministru de Externe.

Într-un context mai larg, european, Diaconescu a spus că statele europene "vor avea dificultăţi să aibă o poziţie echilibrată" între cerinţele privind respectarea drepturilor omului şi importanţa alianţei de securitate cu Turcia.

"Liberalizarea circulaţiei cetăţenilor turci, începând cu luna octombrie, devine improbabilă, în actualele circumstanţe, dar există semnale că Turcia va continua să onoreze angajamentul luat privind refugiaţii aflaţi pe teritoriul său în condiţiile în care guvernele europene vor trimite ajutorul financiar, agreat în luna martie, de trei miliarde de euro. Nu este de aşteptat ca ideea introducerii pedepsei cu moartea să se concretizeze. Statele UE au subliniat clar că o astfel de decizie ar bloca total dialogul cu Ankara, legea ar complica posibilitatea extrădării lui Gulen şi, în principiu, nu poate fi aplicată retroactiv", a comentat fostul ministru de Externe unele aspecte nevralgice în relaţia Turcia-UE.

În această conjunctură, România "trebuie să fie pregatită cu variante strategice în condiţiile în care, aşa cum este de aşteptat, Turcia se va reîntoarce la o politică de securitate ceva mai independentă de NATO, căutând aliaţi în afara Alianţei", a spus, pentru MEDIAFAX, fostul şef al diplomaţiei, adăugând că postura României de "singur aliat consecvent" al NATO în zona Mării Negre presupune "atât atragerea interesului partenerilor din Alianţă la un nivel mult mai profund dar şi măsuri concrete, rapide, de asigurarea securităţii şi stabilităţii în zona de sud est a Frontierei Estice a NATO".

Referindu-se la evoluţiile din Turcia, după tentativa de lovitură de stat, Diaconescu a spus că instituirea stării de urgenţă permite guvernului să conducă ţara prin decrete şi să continue să elimine persoanele indezirabile din armată.

Fostul ministru de Externe consideră că încercarea de lovitură de stat din 15 iulie "este cel mai serios complot din 1980, a implicat unităţi din forţele tereste, aeriene, navale şi a mobilizat aproximativ 10.000 de soldaţi", dar că, în pofida acestei angrenări de forţe, a eşuat pentru că "a fost executată la o oră târzie, din seară, după ce serviciile de informaţii au identificat activităţi suspecte în şcolile militare de cadeţi şi alte unităţi militare, punând în mişcare o serie de contramăsuri".

"Deşi comandanţii superiori din armată inclusiv şeful Statului Major nu au participat la lovitura militară, suspiciunile privind un sprijin larg în rândul militarilor au determinat autorităţile să ia măsuri radicale, punând în stare de arest aproximativ 7000 de militari dintre care 100 sunt generali - cam o treime din structura de comandă a forţelor militare turce. Centrul nervos al juntei a fost o bază aeriană din Ankara, iar acţiunile au fost sprijinite, semnificativ, de piloţi ai avionelor de luptă şi comandanţi ai Forţelor Aeriene", a remarcat fostul ministru de Externe.

Posibilul succes al loviturii de stat "ar fi plasat Turcia în afara cadrului democratic funcţional, acceptat în Europa", dar răspunsul "post-lovitură de stat reprezintă, în egală măsură, o distorsionare a regulilor de funcţionare a unui stat democratic, bazat pe reguli şi standarde clare", a spus Diaconescu. "Distorsiunile" vin din faptul că "starea de urgenţă şi «suspendarea» Convenţiei Europene privind Drepturile Omului blochează exerciţiul căilor legale de atac privind arestările şi concedierile dispuse, permiţând preşedintelui Erdogan să-şi asume puteri executive şi să conducă ţara prin decrete", iar "arestările şi concedierile masive creează temerea unui colaps al serviciilor de stat şi întreruperea procedurilor judiciare".

În ceea ce priveşte "centrul" evenimentelor din 15 iulie, care în accepţiunea autorităţilor turce este "reţeaua clericului Fethullah Gulen, fost aliat al preşedintelui Erdogan", Diaconescu a amintit că "în trecut, guleniştii au furnizat «resursa umană» partidului AKP în efortul acestora de a înlătura kemaliştii, seculariştii radicali şi alawiţii din sistemele birocratice şi armată".

"Între 2009 -2013, coaliţia Gulen-AKP a eliminat mii de ofiţeri din structurile de comandă ale armatei turce, în circumstanţe cel puţin stranii. În 2014, parteneriatul dintre Gulen şi AKP s-a rupt pe fondul unor acuzaţii reciproce de corupţie. Mulţi dintre ofiţerii acuzaţi de participare la lovitura de stat fac parte din grupul celor care i-au înlocuit pe militarii acuzaţi de «secularism», în perioada parteneriatului AKP-Gulen", a mai comentat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se întruneşte marţi, pe agenda sa figurând, printre altele, discutarea deciziilor luate la summit-ul NATO de la Varşovia şi evoluţiile după tentativa de lovitură de stat eşuată din Turcia.

Citeşte şi: Diaconescu despre arestarea procurorilor şi judecătorilor turci: Abuzul de drept venit din zona politicului poate avea un efect devastator