Diaconescu: Unii încearcă să-şi fundamenteze cariera în MAE pe o ofertă politică

Rep.: Eraţi la audieri în Parlament când spuneaţi că MAE se va implica pentru eliminarea clauzei de salvgardare. Spuneaţi atunci că este vorba "despre un asterix care nu oferă României sută la sută capacitatea de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană". Cum veţi face acest lucru? DAE, din câte ştiu, nu ţine de dumneavoastră...

C.D.:Practic, am în vedere realizarea unui calendar de contacte politico-diplomatice. În perioada următoare, subiectul unui mecanism pe care-l punem în aplicare ar fi acela de a stabili priorităţile pe care, împreună cu Ministerul Justiţiei, împreună cu Ministerul de Interne, să le putem promova în aşa fel încât în anul 2009 clauza de salvgardare să fie ridicată.

Mecanismul de salvgardare nu are un termen precis de finalizare, dar, repet, atâta vreme cât noi şi bulgarii, România şi Bulgaria sunt singurele ţări care au acest mecanism de evaluare separată, care se poate traduce la un moment dat şi în sancţiuni, mi se pare că prioritatea Ministerului de Externe trebuie să o reprezinte înlăturarea acestei inechităţi în ceea ce priveşte situaţia României în cadrul Comisiei Europene şi a Uniunii Europene în general.

Cum vă spuneam, ne propunem să ne recâştigăm rolul decident la masă, de cel mai mare stat mic sau cel mai mic stat mare, cum doriţi să-l evaluaţi. Avem nişte repere, benchmark-uri, deci, odată ce, sigur, prin efortul sistemului judiciar şi al sistemului mecanismului intern vor fi depăşite, este normal ca niciun fel de impediment politic – şi aici revine sarcina Ministerului de Externe – să nu mai stea în calea ridicării clauzei de salvgardare.

România, după părerea mea, a făcut paşi decisivi în ceea ce priveşte înlăturarea condiţionalităţilor cerute şi cred că evoluţiile recente sunt un argument în acest sens, dar avem, repet, o obligaţie ca acest mecanism în ceea ce priveşte România să fie înlăturat.

Rep.: În vara acestui an?

C.D.: Da. În vara acestui an. Sigur, depinde până la urmă de performanţa internă, dar şi de calitatea şi de nivelul dialogului pe care îl avem cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Rep.: Tot apropo de implicare în a avea o mai bună poziţie în Uniunea Europeană, cum se poate implica MAE pentru Schengen şi pentru aderarea la zona Euro.

C.D.: Aici am chiar nişte date concrete şi din acest punct de vedere pot să spun că în ceea ce priveşte procesul de aderare la euro, de la data aderării la Uniunea Europeană practic România participă în cadrul Uniunii Economice Monetare, fiind considerat stat cu derogare la adoptarea monedei europene unice. Derogarea se aplică tuturor statelor membre, deci nu este o chestiune care ne priveşte direct numai pe noi, ci pe noile state membre, până când îndeplinesc condiţiile de convergenţă.

O altă condiţie în legătură cu noi este legată de participarea monedei naţionale pe o perioadă de cel puţin doi ani la aşa numitul Mecanism al Ratelor de Schimb. România şi-a propus adoptarea monedei unice până în 2014, intenţionând să adere la mecanismul ratelor de schimb premergător undeva în anul 2012. Este un calendar convenit cu Uniunea Europeană. Sigur că responsabilitatea principală din acest punct de vedere revine Guvernului, Ministerului de Finanţe, Băncii Naţionale, dar încercăm prin ambasadele, prin reprezentanţele noastre diplomatice să urmărim modul în care şi alte state membre ale Uniunii Europene se pregătesc pentru adoptarea monedei unice. Este un moment complicat care presupune un nivel performant al economiei, iar acum noi ne aflăm într-o criză – noi, Uniunea Europeană, în general. Deci, probabil că în acest moment sunt o serie de aspecte care trebuie privite cu foarte mare atenţie.

Vreau să vă spun, ca o chestiune ceva mai generală – în noua organigramă a Ministerului de Externe veţi găsi, sau poate veţi regăsi, o Direcţie Generală pentru Afaceri Economice. Este altceva decât ceea ce până acum s-a făcut. Această direcţie în primul rând îşi propune să sintetizeze informaţiile de natură economică din spaţiile în care avem reprezentanţe diplomatice şi economice, în al doilea rând se fac analizele necesare.

O Direcţie în cadrul acestei Direcţii Generale va elabora şi un buletin de alertă privind dezvoltările în legătură strictă cu criza financiară şi economică la nivel mondial. Repet, sunt informaţii care intră în Ministerul de Externe şi mi se pare normal pe de o parte să avem sistematic o prelucrare şi o analiză a acestora, pe de altă parte să informăm decidenţii politici în legătură cu ceea ce se întâmplă în alte ţări.

În legătură cu Schengen-ul, da, avem responsabilităţi directe privind integrarea în Spaţiul Schengen. Conform calendarului de aderare România urmează să se intrgreze în Spaţiul Schengen în martie 2011, împreună cu Bulgaria. Vor avea loc până în 2010 misiuni de evaluare ale Comisiei Europene şi dintre cele patru domenii majore de evaluare pe care le are România, Ministerului Afacerilor Externe îi revine responsabilitatea privind sistemul de vize.

Primele misiuni care vor fi evaluate începând cu iunie 2009 sunt consulatele de la Belgrad, Chişinău, Istanbul, Kiev şi Moscova. Evident că Ministerul de Externe se va concentra pe implementarea acquius-ului comunitar în materie consulară şi din această perspectivă vreau să vă spun că în ceea ce priveşte întregul mecanism de eliberare a vizelor, mecanismele de aprobare internă, de identificare şi consultare conform standardelor Schengen vor fi puse în aplicare.

Vreau să vă spun foarte clar că aceste mecanisme folosesc în primul rând cetăţeanului român. Dincolo de obligaţiile naturale pe care le avem în relaţia cu Uniunea Europeană, foarte multe preocupări, sesizări, din partea cetăţenilor români care circulă în străinătate sunt legate de felul mai mult sau mai puţin operativ în care serviciile consulare româneşti sunt capabile să presteze aceste sevicii consulare. Este evident o zonă faţă de care, dincolo de obligaţiile europene va trebui să o îmbunătăţim. Aici este vorba nu numai de clasicele dotări logistice, deschiderea de consulate, dar este vorba şi de regândirea atentă a manierei în care serviciul consular, căci aşa se numeşte – serviciu consular – peste tot în lume, răspunde aşteptărilor cetăţenilor. Nu întotdeauna condiţiile sunt favorabile şi nu întotdeauna un cetăţean se prezintă la un ghişeu consular având toate actele asupra sa şi răbdarea necesară pentru a primi, în funcţie de birocraţia consulară, actele necesare. Este vorba şi de o schimbare de mentalitate din acest punct de vedere, dincolo de aspectele tehnice.

Rep.: Şi ca investiţie, despre ce sumă vorbim?

C.D.: Nu ştiu în acest moment. În orice caz, din evaluările noastre este suma pe care deja am inclus-o în bugetul pe 2009. Deci, nu avem nevoie de bani în plus dacă şi actualul buget va respecta previziunile pe care Ministerul de Externe le-a formulat deja. Ţine şi de modalitatea în care vom reuşi să atragem bani europeni pentru că este o zonă în care putem să folosim şi fondurile europene în măsura în care vom asigura cofinanţarea şi proiecte fezabile.