Diaconescu: Unii încearcă să-şi fundamenteze cariera în MAE pe o ofertă politică

Rep. Republica Moldova este un subiect care se tot repetă, pentru care se tot fac eforturi de îmbunătăţire dar în mod constant vin mesaje de la Chişinău mai mult sau mai puţin lipsite de diplomaţie. Sunt probleme cu vizele, cu tratatul...Ce veţi face?

C.D. În primul rând este încurajatoare după părerea mea dezvoltarea în legătură cu parteneriatul european cu Republica Moldova, în contextul unui parteneriat estic propus de Uniunea Europeană. Reprezintă o dezvoltare politică după părerea mea necesară atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova şi vom insista în continuare pentru finalizarea sa. În al doilea rând, sunt aspecte bilaterale care ţin de cadrul juridic în lucru între cele două ţări, pe care nu văd de ce să nu le tratăm cu toată disponibilitatea şi, repet, nu din perspectivă emoţională ci pragmatic. În legătură cu acordurile de mic trafic de frontieră, în legătură cu acordurile de liber schimb, în legătură cu deschiderea unor consulate şi a raporturilor consulare în general suntem convinşi că ambele ţări înţeleg că în acest moment avem nevoie de un cadru juridic stabil. În al doilea rând, Republica Moldova are aşteptări europene pe care noi le încurajăm şi în al treilea rând, România este stat membru al Uniunii Europene cu toate prerogativele, dar şi limitările pe care un stat membru al Uniunii Europene le poate angaja cu un stat din afara Uniunii Europene în ceea ce priveşte diversele chestiuni, de la cetăţenie până la micul trafic de frontieră.

În condiţiile în care în ambele capitale acest lucru este clar, evident că este în interesul ambelor capitale să păstreze o relaţie politică spunem noi specială, în sensul de constructivă. O relaţie politică pe care s-o putem, pas cu pas, dezvolta în perioada următoare.

Rep.: Şi acest lucru este clar în ambele capitale?

C.D.: Cel puţin la Bucureşti, da. Restul aspectelor le vom discuta de la caz la caz. Eu vreau să vă spun că cel puţin pe partea Ministerului de Externe vom promova în continuare elementele de pragmatism. Aici nu va exista nicio componentă subiectiv emoţională. În continuare vom da substanţă din punct de vedere pragmatic relaţiei speciale pe care România doreşte să o aibă cu Republica Moldova.

În continuare vom susţine suveranitatea, integritatea teritorială a acestei ţări şi vom susţine acele proiecte regionale, internaţionale care promovează aceste idei. Nu vom susţine, în mod evident, acele proiecte care în evaluarea noastră pot afecta suveranitatea acestui stat. Să fie foarte clar din acest punct de vedere. Evident că vom promova în continuare ideea ca Uniunea Europeană să fie mai aproape de Republica Moldova şi să ofere Republicii Moldova un orizont european ceva mai clar.

Rep.: La audierile din Parlament aţi insistat pe faptul că veţi da o nouă dimensiune colaborării cu Parlamentul. În ce mod, concret, veţi face acest lucru? Nu va îngreuna procesul decizional?

C.D. Parlamentul are o activitate externă susţinută, care evident nu este atât de vizibilă ca celălalt spectru de politică externă, dar cel puţin în chestiunile care ţin de politica externă, interesul naţional al României, în chestiuni care ţin de securitate, de stabilitate....voi schimba maniera de lucru. Eu voi fi cel care va cere audierile în comisiile parlamentare şi acest lucru pentru că actele normative la care Ministerul de Extermne este chemat să le avizeze şi care vor veni în Parlament reprezintă cel puţin din punctul meu de vedere chestiuni care trebuie abordate printr-o clarificare preliminară. Deci e foarte bine ca Parlamentul să ştie din partea iniţiatorilor dintr-un Guvern la ce să se aştepte. Ca să fiu mai concret, sub aspectul participării trupelor româneşti în diverse teatre de operaţiuni, în vară se adoptă un calendar, or acel calendar trece prin CSAT după care este trimis la Parlament într-un interval de timp care este mare, după părerea mea. O discuţie preliminară, din acest punct de vedere, nu văd de ce n-ar fi necesară.

Sunt aspecte - cum ar fi Uniunea Europeană, cum ar fi relaţia cu Republica Moldova - Parlamentul are şi structuri, dar şi proiecte specifice. Sigur că o cooperare din acest punct de vedere pentru a se evita dublarea de limbaj este absolut necesară.

Sunt multe alte domenii: drepturile omului, unde Ministerul Afacerilor Externe, ca de altfel şi Parlamentul au şi structuri specializate, au şi mandat specific pe anumite zone.

Deci, repet, am fost senator, am fost preşedintele unei comisii în Senatul României. Ştiu multe din calităţile pe care le are Parlamentul pe acest palier şi cum acestea pot fi potenţate printr-o cooperare mult mai aplicată.