DIICOT şi SRI acţionează de 6 ani în baza Ordonanţei 6/2016, dar în 2021 eficienţa celor 2 instituţii s-a transpus în doar 2 dosare penale pe infracţiunile ce ţin de securitatea naţională

În 11 luni din 2021, DIICOT cu SRI au instrumentat doar 2 cauze penale privind infracţiuni contra securităţii naţionale, pe infracţiunile prevăzute de legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, iar în respectivele 2 dosare au fost sesizate deja instanţele de judecată prin rechizitoriu.

Răspunsul DIICOT vine după ce Direcţia a fost întrebată în decembrie 2021 în câte dosare penale a lucrat cu SRI, transformat şi în „organ de cercetare penală specială”, pe infracţiunile ce ţin de siguranţa naţională şi terorism, după intrarea în vigoare a „Ordonanţei Prună” în 2016.

În martie 2016, după decizia 51 a CCR prin care SRI i-a fost interzis să facă cercetare penală în România, prin OUG 6/2016 – „Ordonanţa Prună” – SRI a devenit „prin excepţie” -„organ de cercetare penală specială” în România, pe infracţiunile din Codul Penal ce ţin de securitatea naţională şi terorism, reuşind astfel ca după tăierea legală a relaţiei SRI- DNA, SRI să facă cercetare penală cu procurorii DIICOT, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Dosarele pe care cele 2 instituţii pot colabora sunt cele legate de infracţiuni ce vizează securitatea naţională şi infracţiunile de terorism: comunicarea de informaţii false, acţiuni împotriva ordinii constituţionale, trădarea prin transmiterea de informaţii secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, înalta trădare, acţiunile ostile contra statului, spionaj, atentatul care pune în pericol securitatea naţională, atentatul contra unei colectivităţi, actele de diversiune, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, informaţii contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, constituirea de structuri informative ilegale şi nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale.

OUG 6/2016 – „Ordonanţa Prună” a modificat pe 11 martie 2016 - 5 legi importante ale României:

• Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală al României
• Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
• Legea 508/2004 privind organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT
• Legea 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare
• Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI

Pe 9 mai 2016, OUG 6/2016 – „Ordonanţa Prună” a fost adoptată tacit de Senat, fără niciun fel de dezbateri iar, după 5 ani şi jumătate, pe 16 noiembrie 2021 – Ordonanţa 6/2016 a fost adoptată fără modificări de Camera Deputaţilor prin votul a 283 de deputaţi ai PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi. Atunci doar 10 deputaţi din 303 au votat împotrivă, 8 s-au abţinut şi 2 nu au votat, OUG 6/2016 dar şi legea aferentă de adoptare fiind ulterior contestate în 3 sesizări depuse la CCR.

Neconstituţionalitatea „Ordonanţei Prună” - OUG 6/2016 a fost sesizată pe 25 noiembrie 2021 în 3 solicitări depuse la CCR de către deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare AUR, PSD, PNL, deputaţi neafiliaţi, un deputat aparţinând minorităţilor naţionale şi de către Avocatul Poporului la cererea asociaţiilor de magistraţi, CCR anunţând că urmează să se pronunţe în aceste cazuri pe 16 februarie 2022, după ce a amânat luarea unei decizii pe 16 decembrie 2021, 26 ianuarie 2022 şi 9 februarie 2022.

IT: Legea ANCOM privind extinderea interceptărilor în România – la votul Senatului

Dacă în 2022, după aproape 6 ani de la intrarea în vigoare a „Ordonanţei Prună” - neconstituţionalitatea actului este pe agenda CCR, în acest an pe agenda Parlamentului este şi proiectul de lege controversat al ANCOM care extinde aria interceptărilor.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice a fost adoptat de Guvernul Florin Cîţu pe ultima sută de metri, respectiv cu 3 zile înainte de fi demis în Parlament, deşi avea avizele CSAT, CES şi Consiliului Legislativ din luna septembrie anul trecut.

Folosindu-se de pretextul transpunerii unei Directive UE, proiectul lărgeşte nejustificat aria interceptărilor comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, la datele de conţinut şi la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate, prin introducerea unui articol referitor la „schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”.

În fapt, Bogdan Manolea, jurist specializat în legislaţia internetului şi director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, explică pe site-ul Asociaţiei că este vorba de „mesageria” facilitată de serviciile Skype, WhatsApp, Facebook Messenger, Signal, Wire, Telegram, prevederile lărgind mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces pe care Codul de Procedură Penală nu le prevede.

„Dincolo de orice discuţie pe fond, a propune astfel de soluţii legislative de interceptare a comunicaţiilor pe uşa din dos, evitând orice dezbatere publică nu este doar profund nedemocratică, dar chiar jignitoare la adresa unui popor exact într-un moment în care ar trebui să fie convins de acelaşi stat că îi vrea binele prin măsurile propuse, nu că de fapt sunt nişte cobai, inclusiv pentru unele măsuri de supraveghere „semnate ca primarul””, scrie Bogdan Manolea.

În ciuda lipsei de transparenţă şi prevederilor controversate, Camera Deputaţilor a adoptat pe 7 decembrie 2021 proiectul de lege, fără niciun fel de dezbateri sau modificări, exact în forma în care a fost adoptat de Guvern şi l-a înaintat Senatului, care este cameră decizională în acest caz. Proiectul a fost votat de 256 de deputaţi PSD, PNL, USR, UDMR, ai minorităţilor naţionale şi afiliaţi şi doar 34 de deputaţi AUR şi neafiliaţi au votat împotrivă, 7 deputaţi abţinându-se.

După adoptarea proiectului de către Camera Deputaţilor, în plină controversă, senatorul PNL, Alina Gorghiu a anunţat că în Senat va propune un amendament la art. 10 indice 2, prin care soluţia legislativă de interceptare a comunicaţiilor să fie eliminată din Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor).

Pe 22 decembrie 2021, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi 23 de ONG-uri au trimis o scrisoare către grupurile parlamentare din Senat în care le este cerut senatorilor să renunţe la articolul 10 (2) din Lege care extinde interceptările în România. De asemenea, ONG-urile au lansat şi o petiţie pe internet adresată liderilor grupurilor PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR din Senat cu denumirea „Fără interceptări abuzive ale comunicărilor online!”

RăspunsDIICOT by Mediafax.ro on Scribd