Diplomaţii din Israel, îngrijoraţi din cauza guvernului condus de premierul Netanyahu

Benjamin Netanyahu şi-a început noul mandat în fruntea guvernului israelian într-o atmosferă zgomotoasă. Patru membri aleşi ai opoziţiei au fost scandalizaţi la începutul ceremoniei când  guvernul catalogat ca fiind de „extremă dreaptă” a depus jurământul în faţa Knessetului, fiind ulterior excluşi din adunare.

Temerile lor de a vedea ţara trecând la cea mai extremistă politică din istoria sa sunt într-adevăr legitime.

Alegerile de la 1 noiembrie 2022 au dat naştere unei adunări de extremă dreapta. Ce-i drept, Likudul, partidul laic al lui Netanyahu, s-a clasat pe primul loc, cu 30 de aleşi din 120. Dar extrema dreaptă şi-a dublat numărul de aleşi, de la 7 la 14.

Franța afirmă că poziția sa rămâne neschimbată față de recunoașterea statului palestinian

Netanyahu îl avertizează pe Macron că recunoașterea Palestinei ar fi o „victorie pentru terorism”

Dreapta ultraortodoxă, cu 20 de aleşi, completează coaliţia de dreapta condusă de omul în jurul căruia s-a învârtit politica israeliană timp de două decenii. 

Benjamin Netanyahu este prima persoană care a ocupat funcţia de prim-ministru al Israelului de trei ori, neconsecutiv. În total, acesta este al şaselea guvern al său. Are 30 de membri aleşi, dintre care doar patru sunt femei. Iar coaliţia sa, pe lângă faptul că este cea mai de dreapta din istoria ţării, este perfect omogenă. Niciun arab ales nu se află în componenţa guvernului. 

„ Negocierile pentru formarea acestei coaliţii ne oferă o privire asupra viitorului guvern: Netanyahu va fi un prim-ministru slab, el este în mâinile aliaţilor săi, ei sunt cei care au puterea” , se îngrijorează Sharron Haskel, fost deputat Likud care s-a alăturat formaţiunii New Hope în 2020, un partid liberal de dreapta care făcea parte din guvernul de ieşire condus de Yair Lapid.

Una dintre măsurile acordului de coaliţie îi face şi pe apărătorii drepturilor civile să tremure. Ar autoriza orice profesionist să refuze vânzarea unui serviciu sau a unui produs dacă convingerile sale religioase se opun. Prin urmare, un medic ar putea, de exemplu, să refuze să trateze un homosexual sau un musulman. Ceea ce stabileşte o segregare de facto, cu consecinţe sociale dezastruoase, transmite La Diplomatie.

Dincolo de asta, opoziţia se teme de o anexare totală a unei părţi din Cisiordania, de atacuri asupra sistemului democratic sau de acţiuni militare agresive.

100 de diplomaţi israelieni au semnat şi o petiţie prin care denunţa riscurile unei politici „extremiste” asupra relaţiilor internaţionale ale Israelului. Piloţii  din forţele aeriene au manifestat împotriva acordului de coaliţie.  

Ambasadoarea Israelului în Franţa, Yael German, şi-a prezentat joi demisia.