DNA a micşorat pedeapsa solicitată în cazul lui Ludovic Orban. Liderul PNL: Aştept cu încredere decizia instanţei

Întrebat cum comentează că de această dată procurorii au cerut un an de închisoare, Orban a răspuns: „Aş prefera să nu comentez. DNA nu a venit cu nicio probă suplimentară, martorii mai degrabă au confirmat că nu am comis nicio infracţiune, ca atare nu există niciun element care să modifice decizia de achitare. Aştept cu încredere decizia instanţei”.

La Curtea Supremă s-a judecat luni ultimul termen al apelului în care preşedintele PNL, Ludovic Orban, este judecat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, procurorul cerând pedeapsă cu executare orientată spre minimum.

"Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani", este articolul de lege care reglementează infracţiunea de care este acuzat preşedintele PNL.

Astfel, pedepsa solicitată de procurori este de un an de închisoare cu executare.

Anterior, în prima instanţă, DNA a cerut pedeapsa cu închisoare orientată spre mediu, ceea ce ar însemna doi ani şi şase luni.

În noiembrie 2017, Orban a participat la o dezbatere privind legile justiţiei, unul dintre participanţi fiind Laura Codruţa Kovesi, acesta fiind criticat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

"Am crezut că văd o scenă din Coreea de Nord, în care cetăţenii, în pofida neajunsurilor, preamăresc regimul. L-am văzut pe Ludovic Orban la acea jelanie, cum, în faţa procurorului şef, îşi recunoştea toată vina de a fi îndrăznit vreodată să militeze pentru drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Cred că e cea mai penibilă situaţie în care am văzut vreun politician după 1990", a declarat atunci Călin Popescu Tăriceanu.

În ceea ce priveşte scandalul recent de la DNA, privind înregistrări realizate în sediul DNA Ploieşti şi acuzaţiile de falsificare a unor probe, preşedintele PNL a spus că instituţiile statului trebuie să verifice veridicitatea informaţiilor apărute în spaţiul public, afirmând că nu are încredere în înregistrările difuzate şi că „visul de aur al corupţilor din PSD este să nu mai existe” Laura Codruţa Kovesi.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) se vor pronunţa în acest caz pe 5 martie.

În 31 ianuarie 2017, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat pe Ludovic Orban, fostul candidat PNL la Primăria Capitalei, în dosarul în care este judecat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.

Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de procurorii anticorupţie, cu apel.

Dosarul a fost repartizat Completului de cinci judecători, al cărui preşedinte este Iulian Dragomir. Din complet mai fac parte şi judecătorii Ştefan Pistol, Ioana Bogdan, Leontina Şerban şi Cristina Geanina Arghir.

Decizia de achitare a fost luată în majoritate, doi judecători au decis achitarea în timp ce al treilea judecător a considerat că fostul candidat PNL la Primăria Capitalei ar trebui condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Ludovic Orban, în prezent preşedinte PNL, a fost trimis în judecată de DNA în luna mai 2016, fiind acuzat de folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, cauza fiind judecată de Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie. Procesul a durat mai puţin de un an. Procurorii susţin că pe 1 martie 2016, Ludovic Orban ar fi contactat un om de afaceri pe care îl cunoştea, cerându-i bani pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, în care Orban Ludovic fusese nominalizat pentru a candida la funcţia de primar al Municipiului Bucureşti. Omul de afaceri căruia Ludovic Orban i-ar fi solicitat ajutorul financiar este Tiberiu Urdăreanu