DNA cere aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea. Fostul ministru de Interne: Respect legile, mă consider nevinovat

Oprea: Respect legile, mă consider nevinovat şi susţin demersurile pentru aflarea adevărului

Senatorul Gabriel Oprea a declarat, luni, după anunţul DNA de solicitare a avizului pentru urmărirea sa penală, că a respectat şi respectă legile acestei ţări, că se consideră nevinovat şi că va sprijini toate demersurile pentru aflarea adevărului, iar în egală măsură îşi va apăra drepturile.

În urma solicitării DNA, Gabriel Oprea a susţinut o declaraţie de presă, arătând că se consideră nevinovat şi mulţumindu-le celor care i-au transmis susţinerea şi încrederea lor.

”În primul rând, respect şi am respectat legile României în toată activitatea mea. Mă consider nevinovat, iar acest lucru se va confirma mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Oprea, spunând că este obligaţia procurorilor să verifice orice suspiciuni privind posibile încălcări ale legii.

”Am sprijinit justiţia şi DNA pe tot parcursul activităţii mele politice şi le voi sprijini în continuare (...) Consider că am aceleaşi drepturi în faţa justiţiei ca orice alt român. Voi spriji demersurile pentru aflarea adevărului şi nu voi îngreuna mersul anchetei. În egală măsură îmi voi apăra drepturile de cetăţean”, a mai spus fostul ministru de Interne.

El a subliniat că, "după cum a anunţat DNA în comunicatul de presă", beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi că îşi va apăra drepturile ''prin toate pârghiile şi mecanismele la îndemâna unui cetăţean român''.

Oprea a mai susţinut că orice activitate politică presupune riscuri, inclusiv acela de a deveni o ''victimă colaterală'' în lupta pentru putere a unora sau altora.

''Ştiu că viaţa politică presupune riscuri dintre cele mai variate, inclusiv acela de a deveni o victimă colaterală în luptele pentru putere purtate de alţii. Nu regret deciziile politice pe care le-am luat şi nu îmi voi schimba principiile niciodată, indiferent de situaţia în care mă voi afla'', a mai spus fostul ministru.

El a transmis un mesaj de încurajare către UNPR, afirmând că acesta este ''un partid puternic'' care merge ''mai departe'' în campaniile electorale din acest an, în pofida ''loviturilor primite din partea adversarilor politici".

''Aşa să ne ajute Dumnezeu'', şi-a încheiat fostul ministru declaraţia, făcându-şi semnul crucii.

Citeşte şi: Tăriceanu despre cererea DNA de urmărire penală a lui Gabriel Oprea: Ar trebui tratată în timpul sesiunii parlamentare

Procurorii DNA trebuie să obţină avizul Senatului pentru a începe urmărirea penală pe numele lui Gabriel Oprea. În acest sens, procurorul şef al DNA a trimis procurorului general referatul cauzei în vederea sesizării Senatului, precum şi un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Potrivit DNA, Oprea se face vinovat de două infracţiuni de abuz în serviciu, una constând în folosirea resurselor umane şi materiale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru a asigura, în mod nelegal, însoţirea deplasărilor efectuate în perioada în care era ministru cu echipaje ale Poliţiei Rutiere, iar cealaltă constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general, Tiberiu Niţu, a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale Poliţiei Rutiere.

În perioada ianuarie 2014 - noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deţinut funcţia de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 şi pe cea de viceprim-ministru pentru securitate naţională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoţire permanentă cu echipaje ale Poliţiei Rutiere, cu încălcarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul), arată DNA.

În cazul miniştrilor, acelaşi act normativ prevede că aceştia pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă (condiţii care trebuie îndeplinite simultan).

Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menţionată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoţit "în cvasitotalitatea deplasărilor", într-un regim rezervat de lege exclusiv preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrului, mai spun procurorii DNA.

Aceste misiuni, precizează anchetatorii, includeau deplasările zilnice la sediul ministerului şi cele săptămânale la şedinţele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situaţii deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor.

"Totodată, Poliţia Rutieră însoţea deplasările la destinaţii cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuinţa personală), inclusiv în afara programului de lucru şi în zilele nelucrătoare, situaţii în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgenţă", se mai spune în comunicatul DNA.

Procurorii arată totodată că în cadrul Serviciului Operativ Special din Brigada Rutieră a Poliţiei Capitalei, care asigură însoţirea coloanelor oficiale, au fost desemnaţi "lucrători care aveau ca atribuţii exclusive însoţirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a trei poliţişti pentru fiecare post (două schimburi şi o rezervă)".

"Lucrătorii erau permanent la dispoziţia ministrului, aşteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinaţiei", precizează DNA.

Din probele administrate rezultă că ministrul Gabriel Oprea realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie - 21 octombrie 2015, s-au realizat 1.607 misiuni de însoţire a deplasărilor efectuate de ministrul de Interne pe raza municipiului Bucureşti. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă conform prevederilor legale.

Procurorii arată că, prin aceste fapte, a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Poliţiei Capitalei, fiind deturnate resursele Poliţiei Rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulaţiei şi folosite pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptăţit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalţi participanţi la trafic. Aceasta,în condiţiile în care, însoţirea unui demnitar de către Poliţia Rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, aşadar, redirecţionarea unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de poliţişti aflaţi în intersecţiile de pe traseu).

Cercetările efectuate până în prezent au mai relevat că, prin folosirea antemergătorilor şi a agenţilor de poliţie care opreau circulaţia celorlalte vehicule în intersecţii, acelaşi itinerar putea fi parcurs în mai puţin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului Bucureşti putea atinge şi 120 km/h.

Din probele administrate, a reieşit că activitatea de însoţire se realiza cu ştiinţa şi acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoţirea. Totodată, a mai rezultat şi că au existat situaţii în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoţirea poliţiei rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezenţa echipajelor.

Oprea mai este acuzat de abuz în serviciu şi pentru încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general Tiberiu Niţu a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale Poliţiei Rutiere.

DNA arată că, la data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Gabriel Oprea, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituţii, în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale Poliţiei Rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deşi "niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptăţite a beneficia de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere".

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază, la rândul său, de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară.

Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului Bucureşti.

"În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", susţine DNA.

Pe 3 iulie 2015, Poliţia Capitalei a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti.

Din documentul menţionat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptăţite legal (preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum şi ministrul de interne şi procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

DNA a deschis pe 5 noiembrie acest dosar ca urmare a unui denunţ, având ca obiect legalitatea folosirii repetate a dispozitivelor de însoţire în trafic, de către conducătorii de instituţii. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că denunţul a fost făcut de o organizaţie neguvernamentală, iar plângerea a vizat folosirea coloanelor de către Gabriel Oprea, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, şi Patriarhul Daniel.

Deschiderea anchetei de către DNA a urmat accidentului din 20 octombrie în care poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală, în timp ce asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Gabriel Oprea.

În acest caz a fost deschis iniţial un dosar la Parchetul Tribunalului Bucureşti, trimis apoi Parchetului Înaltei Curţi şi în final DNA, întrucât s-ar fi săvârşit fapte de abuz în serviciu legat de folosirea coloanelor oficiale.

Oprea a fost audiat în acest dosar, pe 28 octombrie, la Parchetul Tribunalului Bucureşti, în calitate de martor.

Fostul vicepremier a declarat atunci că nu a beneficiat de servicii în plus faţă de alţi miniştri de Interne şi că în întreaga sa activitate nu a încălcat niciodată legea. Întrebat dacă s-a deplasat cu coloană oficială de peste 1.500 de ori de la începutul acestui an, ministrul a răspuns că a avut "mai multe deplasări", tot timpul pentru a-şi face datoria.

Ministrul Gabriel Oprea a avut, în 10 luni, 1.607 deplasări cu coloană oficială, la instituţii publice şi la destinaţii private, în timp ce primul ministru a avut 814 deplasări, iar preşedintele a avut 580 de deplasări, se arată în ordonanţa de declinare a dosarului privind accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.