Doru Costea a reafirmat susţinerea României pentru reforma CEDO, la Conferinţa de la Izmir

Mesajul a fost transmis de secretarul de stat cu ocazia participării la Conferinţa de nivel înalt privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului, desfăşurată la Izmir, în Turcia. La finalul lucrărilor, participanţii au adoptat "Declaraţia de la Izmir", care exprimă angajamentul statelor părţi de a continua procesul de reformă a Curţii, precum şi disponibilitatea de a găsi cele mai bune soluţii în vederea eficientizării activităţii acesteia.

Secretarul de stat Doru Costea a reafirmat ataşamentul ferm al României pentru principiile şi valorile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi susţinerea pentru procesul de reformă a Curţii. A subliniat că această Conferinţă marchează o etapă importantă în activitatea Curţii, respectiv în procesul de reformă a acesteia şi a evidenţiat faptul că orice analiză viitoare
privind reforma Curţii trebuie să ţină seama de principiile ce stau la baza Declaraţiei de la Interlaken. Dintre acestea, în discursul său a menţionat importanţa întăririi principiului subsidiarităţii şi a necesităţii asigurării clarităţii şi coerenţei jurisprudenţei Curţii.

Şeful delegaţiei române a prezentat progresele înregistrate în eficientizarea activităţii Curţii ca urmare a intrării în vigoare a Protocolului 14, respectiv a reglementării procedurilor hotărârii pilot şi a celor de soluţionare pe cale amiabilă a cauzelor.

De asemenea, partea română a subliniat necesitatea ca nicio măsură viitoare să nu fie de natură a afecta dreptul la recurs individual.

MAE reaminteşte că procesul de reformă al instanţei de la Strasbourg a început încă din anul 2001, când a fost elaborat Protocolul 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, intrat în vigoare la 1 iunie 2010. Acest Protocol prevede o serie de amendamente procedurale la Convenţie care au permis, printre altele, reorganizarea formaţiunilor jurisdicţionale ale Curţii şi a competenţelor acestora, instituirea completului de judecător unic, formarea completului de trei judecători pentru soluţionarea unui anumit tip de cauze şi introducerea unui nou criteriu de admisibilitate referitor la absenţa unui prejudiciu important.

Conferinţa de la Izmir şi-a propus continuarea procesului de ameliorare a activităţii Curţii şi de analizare a rolului actual al acesteia. În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii statelor membre au analizat oportunitatea unor viitoare posibile măsuri apte să eficientizeze activitatea Curţii. Printre opţiunile avute în vedere s-au menţionat: introducerea unui sistem de taxare aferent cererilor individuale, reglementarea unei noi competenţe a Curţii, respectiv posibilitatea emiterii de avize consultative la solicitarea instanţelor superioare naţionale, introducerea unui nou mecanism de filtraj şi necesitatea elaborării unui statut al Curţii Europene.

În ceea ce priveşte chestiunea taxelor de timbru, România a subliniat că un potenţial efect benefic al acestora în vederea degrevării Curţii de cereri inadmisibile se subsumează unei imperioase şi complexe analize premergătoare privind impactul său concret, costurile şi etapele practice necesare pentru eventuala implementare a sa. Totodată, iniţiativa de a acorda Curţii competenţa emiterii avizelor consultative, trebuie să fie însoţită, în prealabil, de un proces de reflecţie riguros asupra aptitudinii concrete a unei astfel de proceduri de degrevare a rolului Curţii.