Potrivit expunerii de motive, construirea acestui monument va contribui la „punerea în valoare a faptelor eroice realizate pentru apărarea României, la dezvoltarea identităţii naţionale şi a respectului faţă de Armata Română, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, dar şi la promovarea sacrificiului eroilor evrei în războiul de reîntregire a României”.
De asemenea, parlamentarii susţin că monumentul va avea un rol decisiv în corectarea unei nedreptăţi istorice.
„Având în vedere situaţia din perioada Primului Război Mondial în care, deşi nu primiseră cetăţenie, evreii din ţara noastră au luptat cu vitejie pentru România, construirea acestui monument va reprezenta un simbol al recunoştinţei pentru cei care au adus jertfa supremă pentru România, pentru poprul român şi va avea un rol determinant în corectarea unei nedreptăţi istorice”, explică aleşii.
Astfel, textul legislativ prevede aprobarea construirii în municipiul Bucureşti a unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care şi-au dat viaţa pentru România în Primul Război Mondial.
„Stabilirea amplasamentului, construirea şi inaugurarea monumentului se realizează de Ministerul Apărării Naţionale, cu consultarea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din din România – Cultul Mozaic, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi”, mai arată iniţiativa legislativă.
Monumentul va fi dat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.
„Ministerul Apărării Naţionale împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor elabora un proiect de hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a monumentului, care va fi adoptat de Guvern”, se precizează în textul legii.
În cazul acestui proiect legislativ, Senatul este prima camera sesizată.