„Fiecare om are dreptul în România să se facă de râs cât doreşte. Nu avea ce să caute acolo, pentru că nu a spus că <
Preşedintele PSD a mai spus că indiferent de atitudinea preşedintelui, acesta nu are cum să oprească o ordonanţă de urgenţă.
„Eu nu-l primeam în curte. Pur şi simplu. Constituţia (n.r.îi permitea) Ai tupeul să te autoinviţi la Guvernul pe care îl blochezi? A aşteptat să vadă ce fac războinici luminii azi. S-au făcut de râs. S-a dus la Guvern. Ne-a spus ceva despre Preşedinţia Consiliului UE. Doamna Dăncilă nu are acces la Consiliul European, dacă vrea să facă să îl creadă cineva atunci ar face în aşa fel ca doamna premier să meargă la Consiliul European. Consiliul European discută subiecte pe care le trimite Preşedinţia Consiliului UE, iar cel care o face, premierul nu este acolo. Măcar asta dacă ar face atunci ar fi semn de colaborare, dar în rest este ipocrizie. Ce face Iohannis dacă vrea Guvrnul să dea o ordonanţă oarecare? Ce face? Merge cu ciocanul la el? Cu bâta? Face cum a făcut Pirtea cu dl Iordache? Vreau să îi fure scaunul Vioricăi Dăncilă? Vrea să arate că contează. Nu contează”, a mai spus Dragnea.
Liviu Dragnea anunţă că plângerea pentru înaltă trădare împotriva lui Iohannis va fi depusă în 2019
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat joi că plângerea pentru înaltă trădare împotriva lui Iohannis va fi depusă în 2019.
„Da, anul viitor (n.r.: plângerea penală). În noaptea de anul nou. La începutul anului viitor să vedem dacă se face în timpul vacanţei parlamentare sau după începerea sesiunii parlamentare. Urmează să avem răspuns zilele acestea”, a declarat Liviu Dragnea.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, le-a cerut, duminică, deputaţilor Mircea Drăghici şi Florin Iordache, cu sprijinul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să depună plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Iohannis, act premergător suspendării din funcţie a preşedintelui.
Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.