Dragnea îl contrazice pe Meleşcanu: Adoptarea euro în 2022, o dorinţă firească, dar nu există un proiect asumat

Solicitat să comenteze declaraţiile ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, care a anunţat un termen pentru posibila adoptare a monedei euro în 2022 şi întrebat dacă este vorba de un proiect asumat, discutat, sau doar de o dorinţă, Dragnea a răspuns: „E o dorinţă, o dorinţă firească”.

„Ca să vorbim de un proiect asumat trebuia să fie o analiză serioasă a majorităţii, a întregului Parlament, a BNR, a Guvernului, o discuţie cu Preşedinţia. Este o dorinţă a noastră a tututor, dar nu este un proiect foarte uşor şi nu ne putem juca cu el, adică nu putem să avansăm termene doar de dragul de a avansa termene”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă se iniţiază vreun demers la nivel guvernamental în acest sens, Dragnea a răspuns: „Din câte ştiu eu, nu. Şi nu cred că a început cineva o asemenea aventură”.

România ar putea adera la zona euro în 2022, odată ce venitul celor mai săraci cetăţeni va creşte, a declarat, luni, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita, citat de Reuters.

„Deja întrunim în prezent toate cerinţele formale, am putea să ne alăturăm uniunii monetare chiar mâine, dar ne temem că va avea un efect negativ asupra veniturilor pensionarilor şi a celor mai săraci”, a declarat Meleşcanu pentru cotidianul polonez.

„Cred că vom adopta moneda euro în cinci ani, în 2022”, a adăugat ministrul.

Din zona euro fac parte 19 state. Cel mai recent, Lituania s-a alăturat în 2015.

România nu a finalizat reformele structurale la care s-a angajat, considerate extrem de importante, şi nu poate vorbi de aderarea la zona euro înaintea finalizării acestora, a declarat duminică, la Alba Iulia, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene, Angela Filote.

Întrebată când vom adera la moneda euro, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene, Angela Filote a răspuns că nu există în tratatul de aderare o dată limită, iar România va face acest pas când va fi pregătită.

„Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru o asemenea aderare, pentru că nu vorbim numai de criterii nominale, ci de mai mult criterii reale. Şi când spunem reale, de nivelul de trai, de exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la UE nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură, dar nu complet, decalajele faţă de media europeană. De exemplu, acum este la 60% din PIB-ul pe locuitori medie europeană, acum 10 ani era la 38% şi nici aici nu avem neapărat un indicator: la cât trebuie să fie acest indicator, la ce cifră trebuie să se poziţioneze ca să se considere că aderarea este sigură, dar dacă ne uităm la aderările care s-au făcut în ultimul timp la zona euro era undeva 67 – 70 – 75% din media europeană. Şi acesta este doar unul din criteriile la care ne uităm”, a spus Angela Filote.