Dragnea susţine că nu e de acord ca demnitarii să-şi angajeze rudele la cabinete: Să se vadă acasă/ Ce spune despre retragerea sprijinului politic acordat ministrului Justiţiei

Întrebat dacă se pune problema retragerii sprijinului politic acordat lui Toader, Dragnea a răspuns: „Din punctul meu de vedere, nu. Cel puţin nu în acest moment”.

"Cred că domnul ministru, dincolo de experienţa foarte mare pe care o are şi expertiza pe care o are, trebuie să capete şi experienţă politică. Este un Guvern politic şi cred că va învăţa din neconcordanţele acestea în comunicare. Trebuie totuşi să vină cu legile pe care le aşteaptă toată lumea”, a adăugat Dragnea.

Întrebat, totodată, dacă l-a invitat pe ministrul Justiţiei la CExN al PSD sau la coaliţie, Dragnea a răspuns: „Eu nu l-am invitat, pentru că nu e la subiect, nici la coaliţie, nici la parlamentari. Avem timp să vorbim şi eu şi oricine altcineva cu dumnealui”.

Liderul PSD a reiterat „dezamăgirea” sa faţă de Raportul făcut de Toader referitor la evaluarea activităţii procurorilor-şefi al parchetelor.

„Nu îi reproşez că nu sunt furnizor de reproşuri, dar i-am spus public că îi voi susţine decizia dacă va fi bine argumentată, o decizie în stânga sau o decizie în dreapta. A făcut o fundamentaţie şi o argumentaţie foarte bună, bazată masiv pe motivarea deciziei CCR cu o concluzie care trebuia să aibă altă motivare. Asta este dezamăgirea mea”, a spus Dragnea, la Sinaia.

La întrebarea legată de proiectul de lege prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici şi care permite ca demnitarii să-şi angajeze rudele la cabinet, Dragnea a răspuns: „Cu rudele, nu sunt de acord. Cu rudele e bine să te întâlneşti acasă de sărbători, de Crăciun, în weekend. Nu sunt de acord ca rudele să fie angajate la cabinetul unui demnitar. Categoric, nu”.

Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, un proiect care modifică articolele 301 şi 308 din Codul Penal, înlocuind sintagma "Conflictul de interese" cu "Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane" şi eliminând trimiterea la articolul 301 din articolul 308.

În forma adoptată de Comisia juridică, articolul 301 din Codul Penal face trimitere la “Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi prevede la alineatul 1 că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”, potrivit amendamentului depus de deputatul UDMR Marton Arpad şi aprobat de Comisia juridică.

În forma iniţială, articolul 301 prevedea că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Comisia juridică a decis că dispoziţiile alin.(l) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la: emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta, amendamentul aparţind deputatului Eugen Nicolicea.

Deputaţii au eliminat punctul c) al alineatului 2, „exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora.”

În forma adoptată de comisie, articolul 308 - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane, din Codul Penal prevede că „Dispoziţiile art.289 - 292, art.295, art.297 - 300 şi art.304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”, eliminându-se astfel trimiterea la articolul 301 din conţinutul articolul 308.

"Măsurile propuse de această iniţiativă au aplicabilitate generală, fiind în acord şi cu jurisprudenţa recentă în materie a CCR, Decizia nr. 2/2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 punctul 5 şi a art 2 punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea 253 din Codul Penal", se arată în expunerea de motive.

Comisia juridică a adoptat un raportul favorabil privind proiectului de Lege pentru modificarea art.301 şi art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaţilor este for decizional.

„Poate nu este lipsit de relevanţă să vă aduc la cunoştinţă faptul că în acest moment Ministerul Justiţiei are în lucru un proiect de lege prin care se pun în acord textele asupra cărora CCR s-a pronunţat în sensul neconstituţionalităţii acestora. În acest proiect de lege se află şi punerea în acord a dispoziţiilor articolului 301 cu dispoziţiile din Decizia CCR 603 din 2015. Acest proiect de lege va fi pus în dezbatere publică în câteva zile, motiv pentru care v-aş ruga să aveţi în vedere eventuala amânare a dezbaterii proiectului”, a declarat Mariana Moţ, secretar de stat din partea Minsterului Justiţiei, în cadrul dezbaterii proiectului de lege privind modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul Penal, adoptat de Comisia juridică.

Fostul ministru al Justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, s-a opus amânării dezbaterii proiectului de lege, afirmând că Tudorel Toader „interpretează de la sine putere deciziile Curţii”.

„Eu nu sunt de acord cu amânarea. Am văzut o anumită poziţie a actualului ministru al Justiţiei care interpretează de la sine putere deciziile Curţii. Discutând de abuzul în serviciu, dumnealui spune că nu trebuie să fie un prag”, a declarat Florin Iordache.

Deputatul PSD a spus că nu se aşteaptă de la actuala conducere a MJ la o îmbunătăţire a „condiţiilor şi a legislaţiei în vigoare”.

"Deci dacă aşa gândeşte Ministerul sau colectivul care gândeşte în acest moment modificările la Codul Penal, acela este colectiv care a elaborat Codurile Penale. Deci, eu personal nu mă aştept de la actuala conducere a Ministerului Justiţiei la o îmbunătăţire a condiţiilor şi a legislaţiei în vigoare, cu tot respectul pentru doamna secretar de stat, dar dumneai are mandat de la actualul ministru”, a declarat Florin Iordache.

Deputatul PSD a propus ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să vină în faţa Parlamentului.

„Eu vă propun că până la urmă şi Ministrul trebuie să vină în faţa Parlamentului”, a spus social-democratul, în Comisia juridică.

Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a declarat, marţi, că se impunea modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul Penal, afirmând că „unii citeau mai greu şi când citeau nu înţelegeau sau nu aplicau” şi articolul 21, invocând mai multe confuzii cu privire la articolul 301.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a susţinut că legislaţia în vigoare genera mai multe „confuzii” cu privire la conflictul de interese, sintagma pe care deputaţii au înlocuit-o cu "Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane" prin adoptarea, în Comisia juridică, a legii privind modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul Penal.

„Spre exemplu, definiţia conflictului de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie, prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii CCR când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat la primărie a comis o infracţiune”, a declarat deputatul PSD Eugen Nicolicea, la finalul şedinţei Comisiei juridice în care a fost adoptat proiectul de lege privind modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul Penal.

Eugen Nicolicea a susţinut că lipsa de coroborare a articolelor din Codul Penal, în forma actuală, duce la incriminarea angajatorului pentru faptul că a acordat o primă.

„Evident au existat persoane atunci când au făcut verificările respective nu au vrut sau nu au ştiut să citească două articole coroborat, adică articolul 18 din Codul Penal – Cauzele justificative, dispoziţii generale, care spune că nu constituie infracţiune dacă există una din cauzele justificative, respectiv dacă se exercită un drept recunoscut de lege, de exemplu, dreptul de a-ţi alege preşedintele la CCR, dacă se aplică acesta nu mai este infracţiune sau îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, evident, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta. După definiţia aceea proastă o să observaţi că dacă dai o primă la un subaltern ai participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos material pentru o persoană cu care te afli în relaţii de serviciu. Adică, în România nu mai ai voie să dai o primă, să propui o avansare, nimic, pentru că acel articol 301 te face infractor”, a susţinut Nicolicea.

Social-democratul a susţinut că astfel de situaţii nu ar exista dacă cei care fac verificările ar citi şi articolul 21 din Codul Penal.

„Acest lucru nu se întâmpla dacă cineva citea articolul 21 – exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii, dar pentru că am constatat că există cazuri în care anumite persoane nu pot să citească două articole coroborate a trebuit că completăm textul mot a mot din articolul 21 să îl introducem la articolul 301. (…)”, a spus Nicolicea.

Solicitat să clarifice posibilitatea angajării rudelor, Eugen Nicolicea a afirmat că angajarea „unei rude geniale, în dauna unui prostălău care este rudă cu tine, nu este un conflict de interese”.

"(…) Evident, dacă îţi angajezi o rudă proastă, în dauna unui tânăr care este competent, este un prejudiciu pentru că ulterior activitatea instituţiei merge mai greu. Astfel, funcţionarul public care a făcut o astfel de angajare a acţionat (…) părtinitor faţă de ruda lui. (…) Dacă alegi o rudă genială, care a luat premiul Nobel, în dauna unui prostălău care este rudă cu tine, evident că nu este nici un conflict de interese. (…) Deci, dacă ai voie să angajezi şi nu ai nici un fel de restricţie, vei angaja fără nici un fel de restricţie şi asta nu constituie infracţiune. Deci, fie că am introdus acest amendament sau nu, articolul 21 există în Codul Penal, doar că unii citeau mai greu şi când citeau nu înţelegeau sau nu îl aplicau”, a declarat Nicolicea întrebat dacă angajare de către un director de deconcentrate a unei rude ar putea să devină un prejudiciu de interes public.

Citeşte şi: PSD, nou RETREAT la Sinaia: Dragnea, Tăriceanu şi Grindeanu merg să semneze Legea salarizării

Citeşte şi: USR: Dragnea, Grindeanu şi Bodog să refacă stocurile de vaccin anti-rujeolic, se vor epuiza la 1 mai

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Iohannis să aibă o abordare „mai incisivă” pentru a apăra drepturile românilor din Marea Britanie

Citeşte şi: CCR amână a treia oară decizia în cazul Legii care îi interzice lui Liviu Dragnea să facă parte din Guvern

Citeşte şi: CCR închide comunicarea verbală cu PRESA în ziua deciziei asupra legii care îi interzice lui Liviu Dragnea să facă parte din Guvern. Dorneanu: Orice decizie va fi transmisă prin comunicat