Drumul lui Rutte către şefia NATO întâmpină obstacole în patru ţări / Candidatura lui Klaus Iohannis nu este văzută ca o alternativă reală la conducerea Alianţei

Rutte este unul dintre principalii candidaţi pentru a prelua locul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg. Cu toate acestea, candidatura surpriză a preşedintelui Klaus Iohannis pentru aceeaşi poziţie a fost anunţată într-un moment nepotrivit, scrie Euractiv.

Până în acest moment, premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, are susţinerea din partea a 28 de state membre din totalul celor 32, printre care al SUA, al Regatului Unit, al Franţei şi al Germaniei. Însă pentru funcţia de secretar general al Alianţei, toate statele membre trebuie să decidă în unanimitate asupra unui singur candidat.

Potrivit Financial Times, ţările membre NATO, cărora Rutte trebuie să le câştige încrederea, sunt Ungaria, Slovacia, Turcia şi România. Totuşi, primele trei au iritaţii bilaterale cu Olanda. În 2021, în timpul unei dispute în UE privind o lege ungară anti-LGBT, Mark Rutte a declarat că obiectivul său este ,,să îngenuncheze Ungaria pe această temă". Ulterior, Budapesta a reacţionat şi, recent, a declarat că Ungaria nu îl va susţine pe Rutte la conducerea NATO. Turcia a cerut de mult timp un candidat din afara UE pentru postul de secretar general al Alianţei.

România, pe de altă parte, îl are drept candidat pe Klaus Iohannis, preşedintele fiind singurul rival care şi-a anunţat oficial candidatura.

Candidatura lui Iohannis nu este văzută ca o alternativă reală la Rutte de către aproape toate celelalte state membre, ceea ce, potrivit diplomaţilor NATO, înseamnă că se exercită presiuni asupra celor care nu s-au retras pentru a se alinia în spatele lui Rutte în numele unităţii alianţei, scrie Financial Times.

Cu toate acestea, un articol de la publicaţia The Wall Street Journal relevă că ,,momentul ales pentru această mişcare a iritat mulţi diplomaţi ai alianţei”.

Totodată, un expert citat de Le Figaro a declarat că ,,modul în care a făcut anunţul, momentul ales şi lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înţeles nimic şi că nu are calităţile necesare pentru această funcţie”. În plus, publicaţia franceză scrie despre Klaus Iohannis că ,,nu are nici cea mai mică şansă de succes, nici măcar în rândul ţărilor din flancul estic”, în contextul în care premierul Estoniei, Kaja Kallas, a anunţat marţi că ţara sa îl va susţine pe Mark Rutte pentru conducerea NATO şi nu pe Klaus Iohannis.

Care este poziţia lui Klaus Iohannis

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută miercuri, după întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, Klaus Iohannis a declarat că va continua în cursa pentru conducerea NATO. ,,Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că şansele mele sunt rezonabile”, a afirmat liderul de la Cotroceni.

Pe 12 martie, preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat oficial candidatura pentru postul de secretar general al NATO. ,,Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa şi în special regiunea noastră şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO”, afirma Klaus Iohannis.