Duşa: Demersurile pentru deschiderea unei reprezentanţe a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, provocatoare

"Resping demersurile făcute de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Covasna şi Harghita de a deschide o reprezentanţă a aşa-zisului Ţinut Secuiesc la Bruxelles. Le calific ca fiind îngrijorătoare, inacceptabile, provocatoare şi sunt măsura lipsei de reacţie a actualei conduceri a statului", susţine, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Mircea Duşa, citat de corespondentul MEDIAFAX.

El atenţionează că cei 400.000 de români din Harghita, Covasna şi Mureş nu au fost consultaţi cu privire la acest demers, afirmând că aceştia nu vor recunoaşte niciodată "un asemenea drept al unor autorităţi care îşi depăşesc cu mult atribuţiunile şi ne sfidează".

În opinia lui Duşa, "paşii mărunţi" făcuţi de UDMR, în coordonare cu şefii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), demonstrează "o strategie împotriva căreia statul român nu a luat niciun fel de măsuri".

Mircea Duşa prezintă, în document, şi un scurt istoric al "paşilor mărunţi", amintind, în ordine cronologică, de Adunarea Secuilor organizată, în 5 septembrie 2009, de CNS, în cadrul căreia au fost stabilite şi adoptate imnul, stema şi drapelul aşa-zisului Ţinutului Secuiesc, arborat de atunci pe instituţiile publice cu sprijinul administraţiilor locale, tot atunci fiind aprobată şi hotărârea privind reprezentarea Ţinutului Secuiesc în cadrul instituţiilor europene.

Duşa menţionează şi arborarea drapelului secuiesc, în 15 martie 2010, cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, pe clădirea Consiliului Judeţean Harghita.

"Nu s-a luat nicio măsură legală de către autorităţile statului român pentru revenirea la legalitate. Dacă adăugăm şi faptul că preşedinţii Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, Tamas Sandor, Borboly Csaba şi Lokodi Emoke au primit în acest an cetăţenia maghiară, pe 15 martie, de Ziua Maghiarimii, în cadru festiv, la Consulatul din Miercurea Ciuc, în prezenţa vicepremierului ungar Semjen Zsolt, devenind astfel primii înalţi funcţionari publici din România cu dublă cetăţenie, avem tabloul aproape complet cu privire la ţinta demersurilor de deschidere a reprezentanţei aşa-zisului Ţinut Secuiesc la Bruxelles", afirmă Duşa.

Duşa atenţionează că "aceşti funcţionari publici profită de bugetul de stat al României pentru a alimenta un vehicul care promovează interese etnice separatiste, pentru obţinerea autonomiei teritoriale".

Duşa apreciază că deschiderea unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles este neconstituţională şi îşi exprimă speraţa ca "măcar în ultimul ceas, instituţiile statului să ia măsuri pentru respectarea deplină a legislaţiei naţionale".

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna Demeter Janos declara, pe 13 aprilie, corespondentului MEDIAFAX, că în perioada 31 mai-1 iunie va avea loc deschiderea oficială a biroului de reprezentare a judeţelor Covasna şi Harghita la Bruxelles, menţionând că acest birou va reprezenta şi judeţul Mureş.

Demeter Janos a menţionat că biroul de reprezentare va funcţiona într-o clădire care este cunoscută ca şi "Casa Regiunilor Ungare".

Potrivit sursei citate, cu această ocazie europarlamentarii Sogor Csaba, Tokes Laszlo şi Iuliu Winkler vor oferi, în 31 mai, o recepţie la Parlamentul European, urmând ca în 1 iunie să aibă loc deschiderea oficială a biroului.

Potrivit iniţiatorilor, obiectivele principale ale biroului de reprezentare de la Bruxelles vor fi strângerea, procesarea şi transmiterea informaţiilor despre politicile şi problemele instituţionale ale UE, informarea unităţilor administrativ-teritoriale despre deciziile luate de Parlamentul European, Comisia Europeană, respectiv Comitetul Regiunilor şi celelalte organisme ale UE, obţinerea de proiecte comunitare şi sprijinirea accesării proiectelor de interes local.

De asemenea, iniţiativa are ca scop întărirea reprezentării intereselor celor trei judeţe privind proiectele europene, stabilirea de contacte cu instituţiile europene care au rol semnificativ în derularea proiectelor importante pentru judeţe, de parteneriate cu regiuni din cadrul UE, activităţile de networking şi lobby.