Ecaterina Andronescu: Nu am auzit să se închidă lumina într-o şcoală pentru că nu şi-a plătit curentul

În cadrul şedinţei anuale a Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Învăţământul preuniversitar, reprezentantul Coaliţiei pentru Educaţie Daniela Vişoianu a declarat că România se află mult sub media europeană în ceea ce priveşte raportul dintre cheltuiala pentru salariile cadrelor didactice şi cea alocată cheltuielilor materiale. Raportul dintre procentele alocate la nivel naţional pentru anul 2019 s-a modificat în sensul scăderii bugetului alocat cheltuielilor materiale.

„Raportul traditional la finanţarea per elev între cheltuiala pentru salariile cadrelor didactice şi cheltuielile materiale era în România de 90% faţă de 10%. Media europeană este 60%, faţă de 40%. În anul 2019, deşi am aprobat cu întârziere bugetul, raportul s-a modificat şi mai mult”, spune Daniela Vişoianu.

Astfel, potrivit aceleiaşi surse, avem un procent de 96% pentru salarii şi de doar 4% pentru cheltuieli materiale.

„Creşterea de finanţare per elev pentru cheltuielile cu salariile cadrelor didactice este de 22% în 2019, faţă de 2018, respectiv la 5.384 de lei faţă de 4.413, iar la cheltuielile materiale a crescut cu 15 lei, deci 4,2% , respectiv am ajuns la 370 de lei faţă de 355 de lei”, a spus Daniela Vişoianu.

Declaraţiile au fost lansate vineri, la Palatul Parlamentului, unde a avut loc Şedinţa anuală a Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Învăţământul preuniversitar, sub deviza „Într-o Românie educate, educaţia ne uneşte”.

Reprezentantul Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, i-a adresat ministrului Educaţiei Ecaterina Andronescu, prezentă şi ea la dezbatere, următoarea întrebare: „Cum am ajuns să scădem şi mai mult procentul de cheltuială materială?”

Ecaterina Andronescu: „Nu ştiu ce aţi luat dumneavoastră la cheltuielile materiale, de e cuprins un procent atât de mic. (…) Nu sunt numai acelea veniturile care merg spre şcoli”.

Daniela Vişoianu : „Cifrele au fost luate din costul standard din Hotărârea de Guvern. În anumite comunităţi, doar acelea sunt”.

Ministrul a spus, în acest context, faptul că aceste fonduri la care reprezentantul Coaliţiei pentru Educaţie face referire nu sunt singurele alocate de minister. Ecaterina Andronescu a vorbit şi de alte fonduri substanţiale alocate şcolilor, spunând că nu are cunoştinţă ca accesul la lumină să fi fost oprit în vreo şcoală pentru pentru că nu s-a plătit curentul.

„Anul acesta, pe lângă cei 350 la care faceţi dumneavoastră referire, bugetul ministerului cuprinde 600 de milioane de lei pentru rechizite pe un an de zile acordate tuturor copiilor din învăţământul obligatoriu, ceea ce nu este puţin deloc şi cele două miliarde pentru digitalizare. Toate acestea sunt cheltuieli materiale. Poate nu ştiu eu, dar nu am auzit să se închidă lumina într-o şcoală pentru că nu şi-a plătit curentul”, menţionează ministrul.

Ministrul Educaţiei a precizat că nu trebuie exagerat în astfel de cazuri, adăugând că bugetul alocat ministerului nu va fi niciodată suficient de mare.

„Eu cred că nu trebuie să exagerăm. Sigur, că nu o să mă auziţi niciodată spunând că ministerul are un buget suficient de mare, chiar dacă e 5,5% din PIB anul acesta. Tot timpul sunt necesităţi mai mari şi sigur că bugetul trebuie să fie în mod corespunzător”, spune Ecaterina Andronescu.

Ministrul a mai declarat în acelaşi context că, în acest moment, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), asigură cheltuielile pe infrastructură anuală a 5.095 de şcoli, însumând 17 miliarde şi că astfel, ministerului îi revine doar responsabilitatea unor investiţii mici, precum rezolvarea problemei grupurilor sanitare din curtea şcolii şi ridicarea unor cantine.

„În primul rând că, de câţiva ani de zile, cheltuielile pe infrastructură anuală a şcolilor sunt la MDRAP. (…) Noi avem foarte puţini bani acum la cheltuieli materiale, investiţii mici - să rezolvăm problema grupurilor sanitare din curtea şcolilor, vreo 65 de milioane şi încă 140 de milioane, pentru a încerca să rezolvăm problema unor cantine în şcoli din mediile mai dezavantajate”, informează Ecaterina Andronescu.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi Iulian Cristache a intervenit: „Doamna Vişoianu are dreptate”

Iulian Cristache a menţionat că, în contextul scăderii procentului alocat bunurilor şi serviciilor, el a fost printre puţinii care au luat atitudine. El a mai spus şi faptul că, la acel moment, inspectorii şcolari au votat împotriva creşterii procentului.

„Nu vreau să se supere nimeni, este o decizie politică. Sindicatele profesorilor au fost mult mai puternice decât cele ale părinţilor (…) 355 a fost finanţarea pe cadru pentru bunuri şi servicii, iar în momentul în care s-a trecut la vot şi în fază iniţială, stabilisem ca acest procent să crească şi la noi cu 22%, s-a revocat decizia. (…) S-a discutat la nivel de minister, pentru că din 21 de membri, 11 sunt din minister şi din inspectoratele şcolare, şi culmea, inspectorii şcolari au votat împotriva creşterii acestui procent”, a declarat Iulian Cristache.

Preşedintele Federaţiei Părinţilor a menţionat în acelaşi context şi faptul că, la acel moment, inspectorii şcolari şi-au motivat dezaprobarea faţă de creşterea acestui procent, spunând că nu este nevoie de demers. Iulian Cristache a mai spus şi că acest lucru are loc în condiţiile în care aceiaşi inspectori primesc sesizări de la şcolile din ţară că banii alocaţi nu sunt suficienţi pentru acoperirea tuturor nevoilor.

„Inspectorii şcolari au spus că nu este nevoie de o creştere mai mare de 4,2 procente pentru bunuri, servicii. Acei inspector care primesc de la unităţile de învăţământ sesizări că nu ajung bani pentru aceste lucruri. Ce spuneţi dumneavoastră cu acele finanţări suplimentare sunt binevenite, sumele sunt consistente, dar vorbind de finanţări suplimentare. Bunuri şi servicii se referă la facturi de curent, utilităţi, inclusiv la dreptul de formare continuă pe care îl are orice profesor, drept de care nu beneficiază”, informează Iulian Cristache.