El a subliniat importanţa participării României în Ciad, arătând că această operaţiune este prima de acest fel în cadrul UE după admiterea României în Uniune.
Meleşcanu a menţionat că în acest caz nu există un mandat pentru implicarea militarilor români în disputa internă din acest stat.
"Acest tip de misiune este total diferit de misiunile de tip Afganistan şi Irak", a spus Meleşcanu.
Potrivit ministrului, spre deosbire de misiunile sub egida NATO, care nu sunt limitate în timp, misiunile în cadrul UE sunt limitate la un an.
Meleşcanu a arătat că este vorba despre un tip de misiune specifică ONU, unde componenta militară are rol mai ales de a descuraja.
Întrebat de preşedintele Comisiei pentru apărare, social-democratul Cristian Diaconescu, în ce categorie de misiuni s-ar înscrie cea din Ciad, Teodor Meleşcanu a răspuns că este vorba despre "asistenţă umanitară", adăugând că acest mandat ar putea fi însă modificat în cadrul UE.
Ministrul Apărării a arătat că România a avut de optat între două variante: participarea cu o companie de militari români în cadrul unui batalion francez sau cu elicoptere de transport, optându-se pentru prima variantă, care s-a dovedit "mai fezabilă".
El a spus că în Ciad ar urma să participe un batalion de elită din Transilvania, cu "un corp de ofiţeri impecabil", care a descins şi în alte teatre de operaţiuni unde nu s-a pierdut nici un om.
Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat, vineri, după şedinţa CSAT, întrebat dacă s-a discutat despre participarea României la misiunea din Ciad, că "rămâne cum am vorbit".
Preşedintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, generalul Henri Bentegeat, a declarat, vineri, că a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, înaintea şedinţei CSAT, şeful statului transmiţându-i că România nu a decis dacă trimite forţe militare în Ciad.