Edilul din Copşa Mică, cere a venit pe jos până în Capitală, a primit de la Guvern un răspuns neterminat | DOCUMENT

Recent, primarul Daniel Mihalache, din Copşa Mică, judeţul Sibiu a primit răspuns de la Secretariatul General al Guvernului, după ce edilul a sesizat că Primăria pe care o conduce riscă falimentul din cauza penalităţilor pe care trebuie să le plătească firmelor care au lucrat la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.

Răspunsul primit este însă neterminat şi aşa a ajuns la Primăria Copşa Mică.

Referitor la memoriul dumneavoastră nr. 5603/28.09.2017, vă facem cunoscut faptul că a fost transmis în conformitate cu art. 6.1 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor , aşa cum a fost modificat de Legea nr. 233/2002 spre competentă soluţionare MINISTERULUI MEDIULUI şi MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE, INSTITUŢIEI PREFECTULUI / JUDEŢUL SIBIU, solicitând luarea măsurilor legale ce se impun. Urmează ca, în termenul legal, instituţiile sesizate să

Cu stimă”.

Iar aici, răspunsul ia sfârşit.

Adresa nu are numele directorului care o semnează.

În 18 septembrie, primarul Daniel Mihalache a plecat de la Copşa Mică spre Bucureşti, pe jos, pentru a face cunoscute problemele cu care se confruntă oraşul pe care îl conduce. În urmă cu 11 ani, când România îşi dorea să adere la Uniunea Europeană, dar avea foarte multe probleme de rezolvat, în vederea semnării acordului cu UE, printre care şi cele din Capitolul 22 privind protecţia mediului, autorităţile centrale s-au decis să sprijine Copşa Mică, unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa.

„Ministerul Mediului se angajează să rezolve problemele existente în oraşele Copşa Mică şi Zlatna (două puncte fierbinţi pe harta României) prin finanţarea unor proiecte de mediu (apă şi canalizare, deşeuri etc), pe baza unei convenţii de finanţare aprobate prin ordonanţe şi legi date de Guvernul şi Parlamentul României. În baza acestui angajament, România închide negocierile cu Comisia Europeană, semnează acordul de aderare la Europa şi devine al 26-lea stat european. Investiţiile propuse de oraşul Copşa Mică s-au derulat conform convenţiei de finanţare până în anul 2009, când noul guvern a considerat că proiectele pornite nu mai sunt de actualitate şi a stopat finanţarea lor”, a spus primarul Mihalache când a pornit la drum, spre Bucureşti, în 18 septembrie.

Mihalache a adăugat că de atunci nu au mai fost plătite la termen facturilor emise de constructori şi nu s-au mai alocat sumele solicitate de Primăria Copşa Mică, deşi finalizarea lucrărilor era obligatorie şi datorită faptului că UE a acceptat închiderea negocierilor pentru capitolul 22, după ce autorităţile au promis că rezolva problemele din zona foarte poluată Copşa Mică.
Firmele care au lucrat la proiecte au chemat în judecată Primăria şi au câştigat penalităţi de întârziere pentru facturile neachitate la timp de Ministerul Mediului

”Oraşul Copşa Mică cheamă în garanţie (se judecă cu) ministerul, cel care a cauzat penalităţile şi pierde definitv (pentru că trăim într-o ţară în care încă nu e totul cum ar trebui), din motive pe care le considerăm absurde. Decizia justiţiei trebuie să o respectăm totuşi. În momentul acesta, în care va trebui să plătească constructorilor nişte sume considerabile, oraşul Copşa Mică, dus aproape în faliment de Ministerul Mediului, Guvernul României şi Statul român, cumpără apa brută de la Apele Române, agenţie a Ministerului Mediului( ca să fie tabloul complet), din Acumularea Ighiş, din subordinea Administraţiei Bazinale de Apă Mureş”, a mai declarat primarul Daniel Mihalache.

Acesta a parcurs cei 300 de kilometri din Copşa Mică până în Bucureşti în aproximativ o săptămână şi a lăsat memorii la toate instituţiile, inclusiv la Cotroceni.

Primăria Copşa Mică a pierdut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul pe care îl avea cu firmele care au executat lucrările de apă şi canalizare din oraş şi este obligată la plata unor penalităţi de 700.000 lei.

Valoarea proiectului pilot, din care ar fi trebuit să fie plătite lucrările pentru oraşele Copşa Mică (judeţul Sibiu) şi Zlatna (judeţul Alba), a fost estimată la peste 68 de milioane de lei, iar banii ar fi trebuit să vină de la Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor, în baza unui contract de finanţare semnat cu administraţia din Copşa Mică.

Copşa Mică a fost, mult timp, cel mai poluat oraş din România şi unul dintre cele mai poluate din Europa, din cauza celor două fabrici mari de negru de fum, Sometra şi Carbosin, în prezent închise.