EDITORIAL Cristian Hostiuc: Iohannis-Dăncilă şi cele 13 întrebări la care ar trebui să răspundă

Pe 24 noiembrie suntem/sunteţi chemaţi să alegeţi noul preşedinte al României pentru următorii cinci ani: Aveţi de ales între Klaus Iohannis - PNL - şi Viorica Dăncilă - PSD, cei doi care au coabitat mai mult de un an de zile ca preşedinte al României şi prim-ministru. 

Iohannis spune că această coabitare a fost dezastruoasă şi că el nu şi-a luat concediu, pentru că a trebuit să fie cu ochii în patru pe ceea ce a făcut sau putea să facă PSD.

Dacă ne uităm la cifrele macroeconomice din ultimii cinci ani, această coabitare dintre Iohannis şi PSD nu a fost chiar rea.

Dincolo de aceste aprecieri, românii ar vrea să ştie cum văd cei doi contextul politic şi economic actual, al României şi din lume, şi cum se aşteaptă să fie peste cinci ani, când va expira mandatul de preşedinte.

Funcţia prezidenţială are legătură mai puţin cu partea economică, care aparţine guvernului, dar preşedintele poate face presiuni şi poate avea opinii legate de mersul economiei, de climatul macroeconomic şi de ţintele economice la care România ar trebui să ajungă.

Când Iohannis a preluat mandatul, PIB-ul României era de 150 de miliarde de euro, salariul mediu de 1.750 de lei, adică 400 de euro, salariul minim era de 678 de lei net , adică 155 de euro, cursul era de 4,42 lei pentru un euro, ROBOR era la 1,79%, iar inflaţia era de 1,1.

La finalul lui 2019, România are un PIB de 217 miliarde de euro, expor­tu­rile sunt de 74 miliarde de euro, iar importurile de 91 miliarde de euro, inflaţia este de 3,2%, dobânda la BNR este de 2,5%, iar ROBOR-ul este de 2,97%, cursul valutar este de 4,76 lei pentru un euro, numărul de salariaţi este de 4,9 milioane, iar sa­la­riul mediu net este de 3.100 de lei, adică 650 de euro, cu un salariu minim de 1.286 de lei, adică 270 de euro. Sto­cul inves­tiţiilor străine este de 80 de miliarde de euro, dar datoria externă (atât a statului, cât şi a sectorului privat) a ajuns la aproape 110 miliarde de euro.

În România se nasc anual 188.000 de copii, pe o tendinţă de scădere, în timp ce toată lumea spune că numărul românilor care mai stau prin România este mai degrabă spre 16-17 milioane, decât 19 milioane, câţi sunt în acte.

De aici pornim, şi cei doi candidaţi ar trebui să vină cu propriile cifre pentru următorii cinci ani, astfel încât să analizăm dacă în timpul mandatului lor lucrurile s-au îmbunătăţit în România sau nu.

Suntem la puţin peste 60% faţă de nivelul mediu din UE, deci mai avem ce să recuperăm. Acum cinci ani eram la un grad de convergenţă de 50%, deci mandatul de coabitare dintre Iohannis şi PSD nu a fost chiar aşa de rău.

Polonia şi Cehia sunt la 70-80% grad de convergenţă. Şi în următoarele decenii, dacă trendul de creştere se menţine, vor fi foarte aproape de UE.

Eu deschid lista cu 13 întrebări, dar această listă este deschisă.

1. Cu ce şi cu cine înlocuim investiţiile străine, modelul de creştere pentru Europa Centrală şi de Est şi pentru România, model care începe să apună? Vreţi o implicare mai mare a statului în economie?

România nu mai reuşeşte să depăşească investiţii străine de 4 miliarde de euro, cel mult 5 miliarde de euro, la jumătate faţă de acum un deceniu.

În Polonia guvernul vrea o implicare mai mare a statului în economie, inclusiv prin recuperarea activelor vândute către multinaţionale.

2. Cum ridicăm zona Moldovei dacă 90% din banii pentru infrastruc­tu­­ră se duc şi se opresc în Transilvania, iar investiţiile străine, în special în pro­duc­ţie, vin preponderent în vestul ţării?

3. Toate previziunile arată că România va avea 10-15 oraşe şi judeţe mari din punct de vedere economic, puternic urbanizate, iar restul ţării va rămâne în urmă, cu zone întinse cu case şi aşezări părăsite. Modelul economic ar trebui să fie concentrat pe urbanizare, pentru a nu irosi resurse în zone care vor muri, sau poate exista un model prin care zonele părăsite să mai fie salvate?

4. Către ce popoare deschidem graniţele pentru a atrage forţă de muncă? Polonezii au atras 2 milioane de ucraineni, nemţii merg pe turci, noi am luat din Moldova ce am putut, dar mai avem nevoie. Către cine ne ducem - vietnamezi, srilankezi, nepalezi, urcraineni, ruşi, sârbi şi, de ce nu, unguri?

5. Cum încetinim ritmul de scădere a populaţiei? Ce soluţii aveţi pentru a creşte natalitatea? Prin ce mijloace aţi putea determina familiile să facă copii?

6. Cum schimbăm sistemul de educaţie de la zona teoretică spre zona practică, mai mult decât modelul şcolilor duale?

7. Sunteţi de acord cu majorarea vârstei de pensionare pentru a rezolva deficitul de la sistemul de pensii, care se va trezi cu o presiune din ce în ce mai mare peste 10 ani, când încep să iasă la pensie generaţia decreţeilor, cea mai numeroasă?

8. În ce ordine ar trebui să fie priorităţile României, între finanţarea educaţiei, armatei, sănătăţii, infrastructurii, având în vedere că nu sunt bani suficienţi pentru toate în acelaşi timp?

9. Ce soluţii aţi avea pentru guvern, astfel încât cei 2 milioane de români care nu muncesc dar pot să muncească să intre pe piaţa muncii?

10. Ce taxe sau impozite aţi accepta să se mărească, dacă bugetul statului ar fi într-o situaţie de criză?

Traian Băsescu a tăiat salariile şi a majorat TVA-ul de la 20% la 24% când gaura din buget era de numai 1 miliard de euro. Acum gaura din buget este de 4 miliarde de euro.

11. Cât ar trebui să fie salariul mediu şi salariul minim peste cinci ani?

Acum salariul mediu este de 3.100 de lei, adică 650 de euro, iar salariul minim este de 1.286 de lei, adică 270 de euro.

12. Ce model de apărare ar trebui să dezvolte România dacă NATO dispare, ce alianţe bilaterale militare şi politice trebuie încheiate?

Tocmai Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a declarat că NATO este un model depăşit, în moarte clinică. Fără americani, europenii nu se descurcă din punct de vedere militar.

13. Sunteţi de acord cu introducerea serviciului obligatoriu în armată pentru a fi pregătiţi, dacă NATO nu va mai fi o alianţă viablă?

Lista întrebărilor rămâne deschisă pentru cititorii ZF. 

Noi vom înainta întrebările către cei doi candidaţi, în speranţa că ne vor oferi un răspuns.

Acum cinci ani, când Victor Ponta a câştigat detaşat primul tur, Klaus Iohannis, care părea să nu aibă nicio şansă în turul al doilea în faţa maşinăriei PSD, a răspuns extrem de prompt întrebărilor ZF, şi bineînţeles ale cititorilor, care vor veni duminică, pe 24 noiembrie, la vot.