EDITORIAL Ion Cristoiu | Operaţiunea: România Proasta Europei Centrale şi de Est

Graţie televiziunilor de ştiri, românii au putut urmări două momente dedicate României în Parlamentul European: Şedinţa extraordinară a Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) de luni, 1 octombrie 2018. Şedinţa plenară a Parlamentului european de miercuri, 3 octombrie 2018.

Urmărește
5781 afișări
Imaginea articolului EDITORIAL Ion Cristoiu | Operaţiunea: România Proasta Europei Centrale şi de Est

EDITORIAL Ion Cristoiu | Operaţiunea: România Proasta Europei Centrale şi de Est

Transmisiile au dat românilor cu mintea încă sănătoasă, neatinsă de sifilisul patimii politice, posibilitatea de a se convinge de cîteva mari adevăruri despre felul în care e tratată ţara lor de către Marile puteri, cele care se află în spatele birocraţilor de la Bruxelles.

Luni seara ei l-au văzut pe olandezul Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, confundînd o ţară suverană, egală în drepturi cu toate celelalte membre ale Uniunii Europene, cu slujnica imigrantă care-i spală lui şi nevestei wc-ul din vilă.

Frans Timmermans n-a ajuns într-unul dintre cele mai bănoase posturi din Europa – cel de prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene – ca urmare a unei înzestrări deosebite. N-a descoperit motorul cu ardere internă şi nici n-a scris Hamlet. Nu-i putem atribui nici măcar inventarea unui nou fel de brînză. A parvenit în înalta funcţie prin negustoriile dintre Marile Puteri cînd vine vorba de plasarea unor marionete la conducerea Uniunii.

Aşa cum au văzut telespectatorii, Frans Timmermans a adoptat faţă de România o incredibilă postură de comisar al Moscovei trimis să bată cu pumnul în masă într-una din coloniile care erau ţările din Est. Unele critici la adresa felului în care Coaliţia majoritară din România administrează politica în domeniul Justiţiei pot părea sau chiar pot fi corecte. Nu acestea au stupefiat pe români, ci aroganţa manifestată de funcţionarul UE faţă de o ţară membră a Uniunii Europene. Privindu-l în exerciţiul de ciocoi cu mînecuţe românii vor fi găsit explicaţia la extinderea euroscepticismului pe continent. Birocraţii de la Bruxelles au uitat că ei sînt acolo pentru a servi ţările membre şi nu pentru a fi serviţi de acestea. Să vezi în tulburările din 10 august 2018 doar violenţele jandarmilor împotriva oamenilor paşnici şi să treci cu vederea violenţele huliganice ale provocatorilor trimişi de Servicii în cadrul Operaţiunii Mortul presupune, dacă excludem sciatica de păhărel de care suferă colegul de conducere, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, falsificarea cu tîlc a unei realităţi evidente.

Atît dezbaterea din Comisie, cît şi cea din plen au oferit românilor normali la cap răspunsul la întrebarea De ce are România o imagine dezastruoasă în plan extern?
Cele două momente au dat seamă de blestematul nărav moldo- valah de a exporta în marile capitale ale Europei ţigănia noastră politică internă. Românii i-au văzut la lucru pe siniştrii regimului Băsescu – Monica Macovei, Cristian Preda, Traian Ungureanu, Siegfried Mureşan. Prilej de a se întreba din nou cum a fost posibil ca Monica Macovei, acest monstru de ură cancerigenă, de complexe nerezolvate, de frustrări electorale ascunse, să fi condus Justiţia din România. Dacă Traian Băsescu va trebui vreodată să se explice românilor ar trebui să înceapă prin a dezvălui cine i-a impus-o pe Monica Macovei ca ministru al Justiţiei.

Şedinţa plenară a Parlamentului european a fost un spectacol al punerii României pe coji de nucă sub pretextul discutării statului de drept. E mai mult decît interesant cum s-a ajuns la discutarea statului de drept în Parlamentul european. Pe 17 august 2018, Grupul Verzilor din Parlamentul European a cerut Comisiei Europene o dezbatere în Parlamentul european despre ceea ce liderii Grupului au numit violenţele forţelor de ordine împotriva demonstranţilor paşnici în 10 august 2018. Ca urmare a acestei cerinţe, pe 13 septembrie 2018, Conferinţa Preşedinţilor Parlamentului European, formată din liderii grupurilor politice şi preşedintele PE., a decis organizarea unei dezbateri în Parlamentul European în prima sesiune plenară din octombrie 2018, urmînd ca în partea a doua a lui octombrie să se adopte şi o Rezoluţie. Nu despre violenţele din 10 august 2018, ci despre statul de drept!

Cum s-a ajuns de la tulburări la statul de drept?

Foarte simplu.

Pe 12 septembrie 2018, Parlamentul european a discutat situaţia statului de drept în Ungaria. La finele dezbaterii, liderul Grupului PPE din Parlamentul european, Manfred Weber, poreclit şi Pudelul lui Merkel, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie îngrijorată nu atît de situaţia din Ungaria, cît mai ales de cea din România. Aşa a debutat ceea ce am putea numi Operaţiunea România – proasta Europei Centrale şi de Est. Operaţiune prin care se vrea mutarea atenţiei de pe Ungaria şi Polonia pe România. Dacă în Parlamentul european s-ar fi dezbătut violenţele din 10 august 2018, România n-ar fi putut fi pusă pe coji de nucă. Prin mutarea dezbaterii de pe violenţe pe situaţia statului de drept România a putut fi plasată pe acelaşi plan cu Ungaria şi Polonia.

În mai multe rînduri am scris că situaţia din Ungaria şi Polonia nu se poate compara cu cea din România. Din perspectiva a ceea ce Bruxellesul consideră a fi standarde al statului de drept, România poate fi acuzată de unele derapaje. Acestea nu se compară însă cu politica voită, conştientă a regimurilor din Ungaria şi Polonia de transpunere în practică a iliberalismului. Legile Justiţiei, proaste sau bune, au urmat la noi cursul firesc al democraţiei. Au fost votate de Majoritate, au trecut de controlul de constituţionalitate, au fost întîrziate de preşedinte prin manevre politicianiste. Fiecare instituţie implicată în votarea şi promulgarea unei legi a putut face ce vrea. Preşedintele a putut trimite şi răstrimite legile Justiţiei la CCR, la Parlament şi iar la CCR. Nimeni n-a încercat să-l suspende pentru asta. Dimpotrivă, deşi acţiunile sale erau voit răuvoitoare faţă de Majoritate, Majoritatea l-a lăsat să-şi facă de cap. Nici Majoritatea, nici Guvernul n-au forţat procesul de votare şi promulgare a legilor. Faţă de Polonia, România nu a schimbat Curtea Constituţională pentru a putea trece Legile Justiţiei. Faţă de Ungaria, România n-a prigonit presa independentă şi ONG-urile critice faţă de Guvern. În timp ce în Ungaria presa care atacă Puterea a fost redusă la tăcere, la noi un post precum Realitatea tv, care a depăşit demult în materie de poziţie faţă de PSD critica profesionistă, trecînd la atacuri la persoană, la manipulări mizere, la isterii hormonale, nu numai că n-a fost închis, dar continuă să funcţioneze, deşi de 10 ani nu şi-a plătit taxele şi impozitele. Prin urmare, nici în vis nu s-ar putea pune problema unei dezbateri a statului de drept în România şi cu atît mai puţin a unei Rezoluţii a Parlamentului european vizînd activarea articolului 7. Şi cu toate acestea, aşa cum s-a văzut din dezbaterea de luni seara, dar mai ales din dezbaterea din plenul Parlamentului, ştabii UE sau mai precis cei care-i mînuie pe aceştia ţin neapărat să aşeze România alături de Ungaria şi Polonia în ipostaza de bolnavele Europei.

Fac asta aşa cum spun în chip neghiob liderii Coaliţie majoritare de la Bucureşti, pentru că nu cunosc realităţile de la noi sau pentru că sînt dezinformaţi de siniştrii lui Traian Băsescu – Monica Macovei, Cristian Preda, Sigfried Mureşan?

Nici vorbă.

Ştabii UE ştiu prea bine ce se întîmplă la noi.

Ştabii de la UE nu se lasă influenţaţi de umorile Monicăi Macovei. Sînt sigur că ei manifestă dispreţ faţă de ţiganii de români care vin cu pîra pe la uşile lor. Da, îi folosesc pentru a-şi rezolva interesele dubioase în ce priveşte România. Ce Stăpîn ar proceda altfel?

Ştabii UE acţionează în cunoştinţă de cauză în cadrul Operaţiunii pe care am putea-o numi Operaţiunea România – proasta Europei Centrale şi de Est. Despre această Operaţiune declanşată în birourile de la Bruxelles, cu sprijinul neprecupeţit al lui Klaus Iohannis şi al Sistemului instituţiilor de forţă de la noi, am mai scris. Am avertizat că nu e vorba doar de un accident de campanie electorală în vederea europarlamentarelor din 2019. E vorba şi de tradiţionala tratare a României ca Proasta Europei Centrale şi de Est prin raportare la Ungaria, Cehia, Polonia, răsfăţatele Occidentului. Dublul standard s-a manifestat în cazul României şi în anii interbelici şi în postdecembrism. Cine are memorie cît de cît îşi aminteşte umilinţele la care a fost supusă România în primii ani postdecembrişti. Şi nu numai pentru că la putere era FSN-ul lui Ion Iliescu, ci şi pentru că era România. În timp ce răzgîiatele Occidentului au făcut tot ce-au vrut în tranziţie, României i s-a impus măsuri exagerate, cum ar fi brusca reformare a preţurilor, desfiinţarea peste noapte a CAP-urilor, distrugerea Serviciilor secrete. Răzgîiatelor li s-au îngăduit toate şovăielile şi rătăcirile tipice desprinderii de comunism. România, care pornise de la o situaţie mult mai grea decît răsfăţatele, n-a beneficiat de nici o îngăduinţă. Şi după venirea Dreptei la Guvernare în 1996 Occidentul ne-a tratat cu mai multă asprime decît a avut faţă de ţările catolice. Să nu uităm că deşi Traian Băsescu era considerat un preşedinte pe placul Occidentului cu toate strădaniile noastre, n-am intrat în Schengen, MCV a continuat să funcţioneze, iar România a fost tratată mai departe ca o colonie.

Cînd va scăpa România de postura de Proastă a Europei Centrale şi de Est?

Cînd va scăpa de năravul de a exporta ţigănia politică internă.

Editorial publicat în cristoiublog.ro

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici