Elon Musk, despre guvernul mondial: "civilizaţia occidentală ar putea avea aceeaşi soartă ca Imperiul Roman"

Elon Musk nu vrea guvern mondial 

Miliardarul Elon Musk, care a fost de curând cel mai bogat om al planetei, a făcut remarci la Summitul Guvernului Mondial avertizând participanţii să evite cooperarea excesivă, avertizând că ar putea reprezenta o ameninţare existenţială la adresa civilizaţiei occidentale. 

Summitul Guvernului Mondial din 2023 s-a desfăşurat la Dubai, Emiratele Arabe Unite, între zilele 13-15 februarie. Musk a rostit discursul de la distanţă prin apel video. 

Ministrul Afacerilor de Cabinet al Emiratelor Arabe Unite, Mohammad al-Gergawi a discutat cu Elon Musk, potrivit Fox Business, apoi a transmis un mesaj îngrijorător privind viitorul civilizaţiei occidentale. 

„Ştiu că acesta se numeşte „Summit-ul guvernului mondial”, dar cred că ar trebui să ne îngrijorăm puţin în privinţa unui singur guvern mondial”, a spus Musk.

„Vrem să evităm crearea unui risc civilizaţional prin prea multă cooperare între guverne”, a continuat CEO-ul Tesla.

Musk a făcut referire la căderea Imperiului Roman care a avut loc între secolele III şi V d.Hr., considerându-l drept un exemplu prost când o singură entitate politică controlează mult prea mult teritoriu. 

El a subliniat progresele simultane în arte şi ştiinţe în rândul societăţilor islamice ca un exemplu al beneficiilor civilizaţiilor separate care sunt capabile să supravieţuiască una fără cealaltă.

Musk a explicat: „În timp ce Roma cădea, Islamul se ridica, aşa că aveai un califat care mergea bine, în timp ce Roma funcţiona groaznic. Lumea islamică a păstrt cunoştinţele şi a asigurat progresul ştiinţific. Deci cred că trebuie să fim puţin conştienţi că am devenit o singură civilizaţie (civilizaţia occidentală), deoarece totul se poate prăbuşi”, a continuat el.

"Evident că nu sugerez război sau ceva de genul acesta. Dar cred că vrem să fim puţin atenţi atuncu când vrem să cooperăm mult prea mult", a concluzionat Musk.

„Sună puţin ciudat, dar vrem să avem o anumită diversitate civilizaţională, astfel încât, dacă ceva nu merge bine cu o anumită civilizaţie,  să nu se prăbuşească toată civilizaţia planetară, iar umanitatea să continue să meargă înainte”.

Musk a glumit ulterior pe Twitter că Summitul Guvernului Mondial „a părut locul potrivit” pentru a-şi răspândi mesajul.

Declaraţia lui Elon Musk despre Guvernul Mondial, de la MINUTUL 12 :00 

Mohammad al-Gergawi l-a contrazis, declarând că este în dezacord cu anumite puncte de vedere: "lumea nu se mai luptă cu săbii, acum sunt armele nucleare. Toată civilizaţia umană va fi distrusă. Avem 180 de ţări, rase şi religii. Încercăm să creăm un model care să arate lumii în care să nu conteze cum arăţi, ce culoare ai, ce religie ai şi de unde eşti, că lumea poate trăi în pace şi armonie". 

O scurtă istorie a civilizaţiei romane şi începutul civilizaţiei occidentale

Istoricii susţin că Imperiul Roman s-a prăbuşit din cauza că s-a extins teritorial mult prea mult între secolele I şi II d.Hr. Creşterea costurilor pentru întreţinerea legiunilor, fortificaţiilor şi administrarea oraşelor au dus la o gravă criză economică în secolul al III-lea, amplificată de uzurpările la tron, epidemiile cauzate de creşterea densităţii urbane şi extinderea drumurilor romane şi a rutelor comerciale ce făceau viruşii mai uşor de transmis de la un oraş la altul, dar şi de atacurile şi migrarea populaţiilor germanice ce pătrundeau în imperiu.

Imperiul, deşi era vast, era dezbinat pe plan cultural din cauza existenţei mai multor culte religioase politeiste şi a generalilor romani care căpătau mai multă putere şi popularitate în anumite regiuni ale imperiului, râvnind la titlul de împărat. 

Imperiul Roman fost divizat în trei imperii în 270, fiind reunificat de împăratul Aurelian care a retras legiunile din provincia Dacia, apoi în 293 de către Diocleţian care a impus Tetrarhia şi Dominatul, împărţind imperiul în dioceze între doi împăraţi şi doi co-împăraţi. Practic, imperiul avea să funcţioneze ca o confederaţie antică. 

Criza prin care a traversat Imperiul Roman a favorizat sectele creştine să atragă cât mai mulţi adepţi pentru ca din 313, creştinismul să devină una dintre religiile oficiale ale imperiului sub împăratul Contantin cel Mare. El a fondat Constantinopolul care a devenit o forţă militară, politică, economică şi religioasă, devenind cel mai mare oraş al vremii, şi a fost botezat creştineşte pe patul de moarte în 337. 

În 395, după ce împăratul Teodosius cel Mare, care a interzis cultele păgâne şi a impus creştinismul ca singura religie oficială imperială, a murit, Imperiul Roman a fost împărţit în Imperiul Roman de Apus cu capitala la Ravena şi Imperiul Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol. Imperiul Roman de Apus a pierdut treptat teritoriile, până a fost subjugat de ostrogoţi în 476, iar Imperiul Roman de Răsărit a luat sfârşit în 1453 după cucerirea Constantinopolului de către turci. 

Din secolul V până la Revoluţia Industrială din secolul 19, Europa a rămas înapoiată tehnologic şi cu grad scăzut de urbanizare şi educaţie, cu standarde joase de viaţă. 

Pe plan cultural şi artistic mai ales, s-a putut realiza sculpturi comparabile cu cele realizate în epoca greco-romană abia din secolul 15. 

Tehnicile de construit sisteme de canalizare, apeducte, băi termale, şcoli, ferestre de sticlă, clădiri din ciment, drumuri vaste etc. s-au pierdut pentru mai bine de un mileniu, asta în vreme ce califatele islamice, regatele indiene, Persia şi China (care a fost divizată de multe ori de la o dinastie la alta) au progresat constant până când Europa avea să domine lumea după epoca marilor descoperiri geografice şi să se afirme în faţa Imperiului Otoman, Imperiului Rus şi a Imperiului Chinei. 

Colonialismul, revoluţia industrială, comerţul, cursa înarmărilor dintre marile puteri vestice, ulterior democraţia şi capitalismul european au marcat debutul civilizaţiei occidentale în America de Nord, Europa de Vest, Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Coreea de Sud, fiind cele mai dezvoltate părţi ale planetei în prezent, cunoscută şi ca lumea liberă. 

Ce este Noua Ordine Mondială? Dar guvernul mondial? 

Noua Ordine Mondială este de fapt o teorie a conspiraţiei care presupune ipoteza că lumea ar putea ajunge să fie condusă de un guvern mondial totalitar în viitorul apropiat, considerat punct culminant al progresului uman în istorie. 

Tema comună în teoriile conspiraţiei despre o Nouă Ordine Mondială este că o elită secretă a puterii cu o agendă globalistă conspiră pentru a conduce în cele din urmă lumea printr-un guvern autoritar mondial care va înlocui statele-naţiune suverane.

Se crede că multe figuri istorice şi contemporane influente au fost presupuse a fi parte a unei cabale care operează prin multe organizaţii de front pentru a orchestra crize politice şi financiare semnificative, de la provocarea de războaie până la promovarea politicilor controversate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, ca paşi într-un proces de a obţine supremaţia mondială.

Majoritatea celor care se opun instaurării unui guvern mondial sunt naţionalişti şi creştini fundamentalişti care susţin că Biblia profeţeşte apariţia Antichristului şi a profetului mincinos care vor controla populaţia planetară prin microcipare.   

Politologii americani sunt îngrijoraţi de faptul că isteria în masă asupra teoriilor conspiraţiei Noii Ordini Mondiale ar putea avea în cele din urmă efecte devastatoare asupra vieţii politice americane, variind de la escaladarea terorismului ultranaţionalist până la ascensiunea la putere a demagogilor ultranaţionalişti autoritari precum Donald Trump. 

Guvernul mondial este conceptul unei singure autorităţi politice cu jurisdicţie asupra întregii umanităţi, conceput într-o varietate de forme, de la cea autoritară la cea democratică.

Un guvern mondial cu funcţii executive, legislative şi judiciare şi un aparat administrativ nu a existat niciodată, dar înfiinţarea Naţiunilor Unite (ONU) la mijlocul secolului al XX-lea a fost un mare pas spre crearea unui guvern mondial, deoarece este de departe cea mai mare şi mai puternică instituţie internaţională. 

Cu toate acestea, ONU se limitează în mare parte la un rol consultativ, cu scopul declarat de a stimula cooperarea între guvernele naţionale existente, mai degrabă decât să exercite autoritate asupra acestora. Organizaţia este privită în mod obişnuit ca un model sau un pas preliminar către un guvern global.

În prezent există organizaţii suprastatale pe plan economic, militar şi politic, la nivel regional, transcontinental sau intercontinental, ce ar putea deveni prototipuri ale guvernului mondial, ca Uniunea Africană, Liga Araba. Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, Comunitatea Caraibelor, Comunitatea Statelor Independente, Comunitatea Naţiunilor şi Uniunea Economică Eurasiatică, Uniunea Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Naţiunilor din America de Sud, precum şi acorduri transcontinetale ca cel dintre Statele Unite ale Americii, Mexicul şi Canada.

Un guvern mondial este greu de realizat din cauza tensiunilor politice şi economice dintre Occident şi Rusia, respectiv China, dar şi a celor pe plan cultural cu lumea islamică. 

Există teama că un guvern mondial, deşi ar putea să gestioneze mai bine resursele, producţia globală şi marile oraşe, nu ar putea să fie acceptat unanim de anumite populaţii din multe regiuni ce vor să-şi menţină vie identitatea naţională, ori multe regiuni ar putea să-şi exprime dezacordurile şi s-ar putea revolta, ceea ce ar putea produce o dezordine mondială. 

Deşi SUA şi Uniunea Europeană anunţă o nouă ordine mondială democratică, mare parte a planetei se va opune (în special lumea musulmană, China şi Rusia).

China şi Rusia vor o nouă ordine mondială autoritară.

Dar cum ar putea fi instaurat un guvern mondial totalitar? Conspiraţioniştii cred că acest scenariu ar fi posibil numai dacă populaţia va fi microcipată la scară globală şi subjugată prin controlul minţii. 

Ironic, Elon Musk, care se opune guvernului mondial, este creatorul companiei Neuralink care dezvoltă interfeţe creier-calculator sau cipuri implantabile.