Preşedintele în funcţie a intrat în al doilea tur de scrutin tensionat cu un impuls puternic pentru a câştiga un al treilea mandat prezidenţial.
Recep Tayyip Erdogan a câştigat realegerea, potrivit datelor neoficiale de la agenţia de stat Anadolu, într-un tur tensionat, după ce nu a reuşit să obţină peste 50% din voturi necesare pentru o victorie totală în Turcia. primul tur pe 14 mai.
Cu 97% din voturile urnelor numărate, Erdogan a primit duminică 52,1% din voturi în turul doi, învingându-l pe rivalul său, Kemal Kilicdaroglu , care a câştigat 47,9%.
Erdogan: 52,53%
Kılıçdaroğlu: 47,47%
Preşedintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev, preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic şi şeful Guvernului de Unitate Naţională al Libiei Abdel Hamid Dbeiba s-au alăturat, de asemenea, felicitărilor lui Erdogan pentru victoria sa în turul doi al alegerilor.
Prezenţa la vot a fost de 86%, cea mai mare din istoria Turciei.
Erdogan şi-a revendicat victoria în faţa a mii de susţinători adunaţi. El a mulţumit tuturor celor care au votat pentru el şi a promis să continue reformele economice şi sociale începute.
Procentul de urne deschise: 80,79 la sută
Erdoğan: 53,06%
Kilicdaroglu: 46,94%
Alegerile prezidenţiale din Turcia au fost cele mai disputate din ultimii ani, după ce Erdogan a modificat sistemul politic prin referendumul din 2017, care i-a sporit puterile executive. În primul tur, desfăşurat pe 14 mai, niciun candidat nu a obţinut majoritatea absolută, astfel că s-a impus organizarea unui al doilea tur între cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi: Erdogan şi Kiliçdaroglu.
În turul doi, Erdogan a beneficiat de sprijinul candidatului clasat pe locul al treilea în primul tur, Sinan Ognan, care a anunţat că îşi îndeamnă susţinătorii să voteze cu actualul preşedinte.
De asemenea, Erdogan a avut avantajul unei campanii mediatice favorabile şi al controlului asupra instituţiilor statului.
Kiliçdaroglu a încercat să atragă voturile celor nemulţumiţi de situaţia economică şi socială din Turcia, afectată de inflaţie, şomaj şi tensiuni interne şi externe. El a promis să restaureze independenţa justiţiei, să protejeze libertatea presei şi să rezolve problema refugiaţilor sirieni.
În paralel cu alegerile prezidenţiale, au avut loc şi alegeri parlamentare în Turcia.
Conform rezultatelor oficiale, Alianţa Poporului a obţinut majoritatea absolută în parlament, cu 35.61% dintre voturi şi 268 de mandate din cele 600 disponibile, fiind în scădere cu 27 de locuri.
Alianţa Naţiunii, a obţinut 169 de mandate, cu 23 mai multe locuri faţă de alegerile anterioare din 2018, dar nu suficient pentru o majoritate solidă în a controla ţara.
Partidul Republican al Poporului din Turcia al lui Ataturk pierde şansa istorică de a recâştiga controlul asupra Turciei la 100 ani de la înfiinţarea republicii.