Eugen Nicolicea, despre OUG 6/2016: Legiuitorul poate prevede măsuri de stingere a efectelor/ Iordache: Să oferim persoanelor posibilitatea revizuirii

„Când ai o lege de aprobare sau o lege de abrogare, legiuitorul, dacă consideră că este cazul, precizează în corpul legii de aprobare sau respingere, măsurile cu privire la efectele care s-au produs pe timpul cât ordonanţa a fost în vigoare. Pe cale de consecinţă, vom vedea dacă soluţia este de abrogare sau aprobare cu amendamente (...) şi adăugăm măsurile care trebuie luate cu privire la efectele produse de OUG în timpul în care ea a fost în vigoare”, a declarat, marţi, preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea.

El le-a propus membrilor comisiei să inventarieze propunerile.

„Cu privire la aceste efecte vă rog să vă gîndiţi şi după ce centralizăm aceste efecte vedem dacă există sau este nevoie de nişte măsuri, fie de continuare a acestor efecte, fie de stingere. Şi trebuie inventariate propuneri de măsuri. Aceasta este procedura pe care trebuie să o aprobăm aici”, a precizat Nicolicea.

Deputaţii jurişti dezbat marţi, proiectul de aprobare a OUG 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în procesele penale. Respingerea OUG ar putea conduce la revizuirea anumitor probe în dosare, potrivit ministrului Justiţiei.

Legea a fost adoptată tacit în Senat, Camera Deputaţilor fiind cameră decizională în acest caz.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a declarat pe 13 septembrie că OUG 6/2016 trebuie dezbătută în Parlament pentru a se decide dacă va fi respinsă sau completată, susţinând că „Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchetul General ar trebui să stea la o masă pentru a găsi soluţia”.

„Există o dezbatere, aşteptăm punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, pentru că până la urmă ordonanţa 6 nu a venit de undeva din cer, a fost emisă de doamna Prună, când era ministru al Justiţiei. Dacă cumva şi fără îndoială ordonanţa 6 trebuie respinsă sau în mare parte respinsă...dar trebuie să punem ceva la articolul II, adică toate persoanele care au fost instrumentate cu încălcarea normelor de drept, se întâmplă ce? Şi atunci, discutăm... Soluţia este în parlament. Toţi cei de bună credinţă, pornind cu Ministerul Jutsiţiei, CSM, Parchetul General, să vină, ne aşezăm la masă şi găsim soluţia legislativă. Sunt foarte importante şi protocoalele, dar aceste protocoale au adăugat la lege. Dacă au adăugat la lege şi câţiva oameni au avut de suferit nu trebnuie să reglementăm? Nu este nicio amnistie mascată”, a afirmat preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor Justiţiei, Florin Iordache, în Parlament.

Întrebat dacă prin OUG 6/2016 se încearcă tatonarea unei legi pentru amnistie şi graţiere, Florin Iordache a răspuns că nu, însă OUG 6/2016 trebuie ”rezolvată” în Parlament.

„Nu este o tatonare, este ordonanţa 6 care trebuie rezolvată într-un fel sau altul în Parlament: adoptată, respinsă, adoptată cu modificări şi aşa mai departe. Discutăm de o Ordonanţa 6. Ordonanţa 6 care din punctul nostru de vedere, şi aţi văzut că există deja nişte decizii la instanţă, au venit să adauge cumva Codului penal şi Codului de procedură penală. Dacă colegii mei au invocat această situaţie, care există în spaţiul public... dacă trebuie să facem modificări şi dacă deja instanţele deja am văzut că au dat primele hotărâri în care su spus că în primă instanţă persoanele au fost cercetate abuziv, cu încălcarea normelor de drept, cu încălcarea normelor de procedură penală, etc. Putem sta impasibili, să aşteptăm să vină de sus, de undeva? Nu”, a adăugat Iordache, care a precizat că OUG a fost dată în timpul guvernului condus de Dacian Cioloş.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat pe 11 septembrie că există în Camera Deputaţilor un proiect prin care se analizează Ordonanţa 6 din 2016, care a stat la baza încheierii protocolului din acelaşi an, între PÎCCJ şi SRI, iar dacă actul normativ va fi respins, se poate ca toate probele din dosare să fie revizuite.

„În Camera Deputaţilor se află un proiect de lege care analizează Ordonanţa 6 ce a permis aceste echipe mixte şi aceste protocoale. Am înţeles că e posibil ca ordonanţa să fie respinsă, dacă respingi ordonanţa, e echivalentul unei modificări substanţiale printr-o altă ordonanţă de urgenţă. E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice (...) Dacă pică ordonanţa, legea trebuie promulgată de preşedinte şi produce efecte de la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Posibil ca preşedintele să o atace la CCR. Se respinge ordonanţa, legiuitorul trebuie să spună ce se întâmplă cu efectele juridice pe care ordonanţa le-a produs. Dacă legiuitorul spune că se menţin efectele... dar dacă le anulează, atunci ne întoarcem la ce spuneam, în sensul că toate probele soluţionate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii”, a declarat Tudorel Toader, la Antena3.

Toader a vorbit din nou despre ordonanţa care le-ar permite celor condamnaţi în baza protocoalelor să ceară revizuirea: „Eu spuneam că este posibilă o ordonanţă, un act juridic cu putere de lege prin care să-i permită celui care crede că a fost condamnat pe protocoale, echipe micte, pe aceste procedee probatorii, altele decât le permite legea. Să i se dea posibilitatea de a declara o procedură de admisibilitate în principiu să verifice dacă în dosarul lui a avut la bază astfel de procedee nelegale”.

Directorul SRI Eduard Hellvig a spus, la finele lunii august, că a încheiat protocolul secret din 2016 în baza legii şi că l-a denunţat la scurt timp pentru că putea să aplice legea şi fără a se stabili prin protocol relaţionarea dintre Parchet şi Serviciu.

”Trebuie să fii rupt de realitate să mă acuzi că am ceva de ascuns cu protocoalele, în condiţiile în care am ordonat auditul cu privire la existenţa protocoalelor înainte ca subiectul să fie în dezbatere publică. S-a presupus că e un abuz al SRI. Personal, înţeleg ce înseamnă abuzul statului împotriva cetăţenilor săi şi voi lupta până în ultima zi împotriva abuzurilor, indiferent de cine le face.(...) De ce l-am semnat? Ordonanţa 6 din 2016 a impus să semnăm protocolul cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor noastre. De ce l-am denunţat? Am spus mai devreme, auditul intern a arătat că putem să ne exercităm atribuţiile în baza legii fără aceste protocoale asigurând securitatea naţională a României. Personal, nu am nimic de ascuns. E un proces de transparenţă şi normalitate pe care l-am iniţiat chiar dacă legea nu ne obliga acest lucru", a declarat Eduard Hellvig, directorul SRI, într-o declaraţie de presă.

Citiţi continuarea în pagina 2