Eugen Tomac: Avem semnăturile pentru comisia parlamentară privind masacrul de la Fântâna Albă

Tomac, care a participat, miercuri, în Ucraina, la Fântâna Albă, la comemorarea victimelor masacrului din urmă cu 74 de ani, a anunţat, la Suceava, într-o conferinţă de presă, că există semnăturile necesare pentru înfiinţarea Comisiei speciale pentru adevăr privind masacrul de la Fântâna Albă.

El a spus că numărul minim de semnături pentru înregistrarea cererii pentru înfiinţarea comisiei este de 51, dar că cererea a fost semnată de 55 de parlamentari din mai multe formaţiuni politice.

Tomac a arătat că, având în vedere scopul acestui demers, crede că în cursul actualei sesiuni parlamentare va fi înfiinţată această comisie parlamentară.

"Printr-o regie diabolică a NKVD, peste trei mii de români care nu au dorit să rămână în URSS au fost omorâţi", a spus Tomac, care consideră că "este important să privim cu recunoştinţă spre aceşti oameni care au dorit să rămână buni români în ţara lor".

El a mai spus că nici până în prezent nu se ştie exact câţi români au fost omorâţi şi de unde erau ei.

"Statul român are obligaţia să creeze această comisie la nivel parlamentar", a spus Tomac.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a arătat că acest demers este unul normal.

"Mi se pare un gest cât se poate de normal. O altă ţară, dacă ar avea cetăţeni ucişi bestial de o forţă politică în alt stat ar face un scandal pe care nici nu ni-l putem imagina. Ţine şi de onoarea statului nostru dacă ştie să-şi revendice drepturile", a spus Diaconescu.

El a menţionat că prin înfiinţarea acestei comisii de anchetă se creează cadrul instituţional de dialog, iar Parlamentul este instituţia abilitată prin care se pot cere toate datele istorice din partea Ucrainei şi Rusiei pentru a se stabili un adevăr istoric.

"În lumea civilizată e un gest obligatoriu", a adăugat Diaconescu.

El a arătat că va fi solicitat acces atât la arhivele din Ucraina, cât şi la cele din Rusia.

"E normal să ştim cine au fost şi ce s-a întâmplat cu oamenii aceia. Cei care au scăpat, au fost deportaţi în Siberia. Vrem să ştim cine sunt victimele şi cine sunt criminalii", a spus Diaconescu, care a menţionat că, în cazul în care se stabilesc vinovaţii, este obligaţia statului din care aceştia provin să declanşeze proceduri judiciare.

El a mai spus că ancheta va avea un caracter mai larg pentru că au apărut informaţii că şi în Mahala, o localitate de lângă Cernăuţi, au fost ucişi circa 500 de oameni care au fost îngropaţi şi nu au cruci.

"E frumos să mergem cu coroane la troiţa de acolo, dar şi mai bine e să ne recuperăm memoria. Nu e un demers negativ în relaţia bilaterală cu Ucraina, dar destinul acestor oameni a fost frânt în condiţii politice, pentru că voiau să se roage în româneşte", a adăugat Diaconescu.

Liderul PMP, Eugen Tomac, a apreciat că peste un an ar urma să fie elaborat un prim raport al Comisiei speciale pentru adevăr, considerând că sunt şi în arhivele româneşti suficiente detalii.

El a spus că, chiar dacă evenimentele s-au petrecut în 1941, mai sunt supravieţuitori care pot depune mărturie, inclusiv Regele Mihai, care ar putea avea un punct de vedere privind evenimentele din acea perioadă.

La 1 aprilie 1941, locuitori din mai multe sate de pe valea Siretului de pe teritoriul ocupat în 1940 de Uniunea Sovietică, purtând în faţă un steag alb şi însemne religioase, au format o coloană paşnică de câteva mii de persoane şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română cu intenţia de a ajunge în România. Cu aproximativ trei kilometri înainte de graniţa cu România, grănicerii sovietici ascunşi în pădurea Varniţa au tras în grupul de oameni cu mitraliere, iar cei răniţi au fost ucişi apoi cu lovituri de săbii şi hârleţe sau îngropaţi de vii.

Numărul exact al victimelor nu a fost aflat vreodată. Conform datelor arhivate de autorităţile sovietice, 20 de persoane au fost ucise în încercarea de a trece graniţa, însă potrivit listelor realizate mai târziu numărul victimelor din doar şase sate bucovinene era de 44 de persoane. Alte estimări ale martorilor locali dau şi peste 2.000 de victime, ucise direct de mitraliere, altele rănite şi ucise apoi cu lovituri de săbii şi hârleţ sau îngropate de vii.