Video #euprimar: De ce nu-i plac candidatului Diaconu paradele gay, Angela Merkel şi Klaus Iohannis

Spaţiul pe care vor să îl ocupe Bogdan Diaconu şi Partidul România Unită e unul ai cărui proprietari nu au fost încă decişi. Zona naţionalist-izolaţionistă din spectrul politic românesc suferă încă de pe urma dispariţiei PRM şi a partidelor etnocentrice din anii `90. Acest spaţiu a fost remarcat şi de PNL, prin candidatura de o săptămână a lui Marian Munteanu. PNL s-a repliat înainte de a-şi verifica la vot intuiţiile.

Despre candidatura lui Bogdan Diaconu la Primăria Bucureştilor se pot spune multe lucruri. Unul dintre ele este că, spre deosebire de foarte mulţi dintre contracandidaţii săi, are o oarecare experienţă în administraţia locală după un mandat de consilier la Primăria sectorului 6. Asta îl ajută să vorbească fără să se teamă despre Primărie şi afacerile ei. Dar şi fără cine ştie ce pasiune.

Este evident însă că preocuparea sa principală ţine de articularea şi propagarea unui discurs aparte în peisajul candidaţilor la succesiunea lui Oprescu.

Se poate lesne remarca faptul că reprezentantul PRU face eforturi majore să se despartă de moştenirea PSD şi USL din biografia sa. Naraţiunea pe care ar vrea să o impună este aceea care spune că şi-a pregătit atent, din timp, cariera. A ales PSD, un partid socialist, pentru că voia să poată avansa o agendă naţionalistă. O strategie cinică, care, dacă este reală, spune mai multe despre PSD decât despre dl Diaconu.

Ceea ce vrea Bogdan Diaconu este un Bucureşti al românilor majoritari ortodocşi. Un Bucureşti în care majoritatea nu este ofensată sau ameninţată de minoritate.

Asta chiar dacă nu poate explica foarte clar în ce ar consta aceste ameninţări. Crede sincer că România e supusă unor presiuni externe şi, în afară de numele Angelei Merkel, pe care o displace pentru că a “impus” guvernul Cioloş, nu poate (sau nu vrea) să numească alţi adversari ai ţăriii. Nu se sfieşte însă să vorbească despre Bruxelles ca despre locul de unde vin lucruri rele. Lucruri însuşite de români ca Remus Cernea, de exemplu."

Aflat doar în prima parte a carierei sale politice, preşedintele PRU are încredere în viitor. Indiferent dacă va câştiga sau nu cursa pentru succesiunea lui Sorin Oprescu, dl Diaconu e convins că la parlamentarele din toamnă naţionalismul va fi validat prin vot.

Notă: Interviul cu Bogdan Diaconu a fost supravegheat de un membru al Patrulei Vlad Ţepeş care nu a simţit nevoia să intervină.

Redăm interviul integral:

GANDUL: De ce candidaţi la Primăria Capitalei?

BOGDAN DIACONU: Pentru că suntem într-un an de cotitură pentru Bucureşti, pentru România, pentru naţiunea română şi pentru că, la un sfert de veac după evenimentele din 1989, am constatat cu tristeţe că suntem conduşi în Parlamentul României, în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi în partea stângă, şi în partea dreaptă a sălii dacă ne uităm, nu mai ştim cine e la putere, cine e în opoziţie. Şi cu tristeţe vă spun că am constatat că, la un sfert de veac, avem la putere tot celebrul FSN. Vedem un PSD care nu este departe de vechiul FSN, vedem un PNL care a înglobat PDL-ul prin acea fuziune şi practic a adus cealaltă ramură a FSN-ului în Partidul Naţional Liberal. Pentru români, mesajul este destul de clar, pe care Partidul România Unită îl transmite, pentru că nu putem vota 26 de ani aceleaşi lucruri, aceleaşi mizerii şi să aşteptăm rezultate diferite.

Dar când v-aţi dat seama de lucrurile astea?

B.D: Pentru că vom avea, cu siguranţă, dacă facem aceleaşi alegeri ca în ultimul sfert de veac, vom avea, cu siguranţă, parte de încă 26 de ani la fel de trişti şi la fel de negri şi la fel de lipsiţi de speranţă.

Când v-aţi dat seama că suntem conduşi de FSN? Pentru că, sper să nu greşesc, dar aţi ajuns în Parlament pe listele USL şi, mai precis, trimis de PSD în Parlament, adică acea ramură radical a fostului USL, dacă vreţi.

B.D: Aşteptam această întrebare. Primul moment în care am vrut şi am intenţionat să-mi dau demisia din Partidul Social Democrat a fost în seara zilei de 9 decembrie 2012, la ora 9 seara, când s-au anunţat rezultatele alegerilor parlamentare, când eu câştigasem colegiul meu din Sectorul 4 Bucureşti cu cel mai mare scor al USL-ului din Bucureşti, cu 70%, şi când preşedintele Partidului Social Democrat şi premierul României, Victor Ponta, în loc să iasă şi să mulţumească românilor pentru încredere şi să încerce să le răsplătească această încredere şi nu să o înşele, prima lui reacţie la scorul uriaş pe care l-a obţinut USL atunci a fost să-l invite pe Kelemen Hunor la guvernare şi UDMR-ul care făcuse parte din acea majoritate, acea guvernare pe care românii n-o mai doreau la putere în România.

Nu ştiaţi despre aceste negocieri?

B.D: Absolut deloc. Următorul moment în care am luat atitudine şi am intenţionat să-mi prezint demisia a fost momentul în care s-a rupt USL-ul, în primăvara anului 2014, când PSD a hotărât şi Victor Ponta a hotărât să coopteze UDMR la guvernare fără să fie nevoie de voturile UDMR pentru a se încropi o majoritate care să asigure stabilitatea Guvernului. Atunci am luat atitudine publică, am cerut PSD-ului din interior să nu ia această decizie. Nu am avut sorţi de izbândă, ba mai mult, cu girul premierului României şi liderului acelei majorităţi, Kelemen Hunor a defilat în campania de europarlamentare cu tema autonomiei teritoriale.

Dar ce este în neregulă cu reprezentarea maghiarilor?

B.D: Nu este vorba de reprezentarea maghiarilor, este vorba de atitudinea anti-constituţională şi anti-statală pe care UDMR-ul o are vizavi de România, de statul roman şi de naţiunea română. Nu mă refer la comunitatea maghiară, la cetăţeni români de etnie maghiara din Transilvania care are aceleaşi probleme ca orice cetăţean român: locuri de muncă, pensii, şcoli, spitale. Şi care comunitate să ştiţi că, am spus-o şi în presa de limbă maghiară, şi din Transilvania, şi din Ungaria, a fost trădată în primul rând de liderii lor politici, de UDMR. Dar nu este singura motivaţie. Să ştiţi că, dacă îmi urmăriţi activitatea publică, lucrul care mă caracterizează cel mai tare este consecvenţa asupra principiilor şi valorilor în care cred. Şi din 2010, spre exemplu, până astăzi, n-o să găsiţi o declaraţie, un gest sau o faptă a mea politică care să se contrazică una cu alta.

Aş avea un amendament: cum se face tranziţia de la socialist la naţionalist?

B.D: Să ştiţi că eu am reprezentat în PSD o aripă naţionalistă, am avut acelaşi discurs mereu, până când PSD-ul şi UDMR-ul n-au mai rezistat să fie atacaţi chiar aşa de tare din interior.

Dar ajungem şi aici. Să ştiţi că eu am fost, nu numai pe subiectul acesta, dar nu am fost părtaş cu USL-ul, cu PSD-ul, nici în marţea neagră, celebra marţi neagră, nu am fost părtaş nici la proiectul Roşia Montană, ci, dimpotrivă, am fost singurul membru al USL-ului şi al PSD-ului care am combătut public decizia premierului Victor Ponta de a susţine proiectul de la Roşia Montană.

Nu mi-aţi răspuns cum se face tranziţia aceasta.

B.D: Mai mult decât atât, primul meu volum publicat se numeşte „România unită”, este început undeva în 2010 şi publicat în 2012, iar proiectul Partidului România Unită atunci începe, în momentul în care am început să scriu acel volum. Ca dovadă că de acolo vine şi denumirea partidului. Numai că am aşteptat conjunctura şi momentul oportun pentru a lansa acest proiect politic. De altfel, în 21 august 2014 am anunţat într-o conferinţă de presă demisia mea din PSD pentru a fonda un nou proiect politic, alternativă la clasa politică a ultimelor 26 de ani, formată din partide care s-au perindat, rând pe rând, la guvernarea României şi care sunt, în egală măsură, responsabile pentru situaţia României de astăzi.

Partid din care dumneavoastră aţi făcut parte. Şi mă întorc la întrebarea iniţială: cum se face tranziţia asta de la socialism, care este până la urmă internaţionalist, până la naţionalism.

B.D: Nu este nicio tranziţie, asta vă spun. Tocmai acest fapt a determinat plecarea mea de acolo, tocmai acele convingeri ale mele şi ideologie în care cred, naţionalistă, a făcut să plec de acolo, să fondez Partidul România Unită, pentru că nu aveam cum să mă regăsesc acolo.

Daţi-mi voie să reformulez cumva: de ce v-aţi înscris atunci în PSD?

B.D: Nu cred că aveam vreo şansă, şi vă răspund cu sinceritate, să fondez un partid nou, un partid naţionalist, dacă nu reuşeam să penetrez în Parlamentul României printr-un partid care era la un nivel astfel încât să intre în Parlament atunci.

V-aţi folosit de PSD.

B.D: Putem spune aşa.

Să ne întoarcem un pic la Primărie. Spuneţi-mi câteva idei, care este principalul dumneavoastră proiect la Primărie, principala prioritate. Ajungeţi primar peste două săptămâni. Ce veţi face prima oară.

B.D: Nu putem să vorbim în felul acesta, adică „principalul”. Sunt foarte multe lucruri de făcut în Bucureşti. În primul rând, vreau să vă spun modul de abordare. Trebuie să rezolvăm, în primul rând, problemele cu trecutul, şi asta înseamnă un audit, nu la zi, ca să identificăm greaua moştenire, ci un audit pe ultimii 26 de ani în Primăria Capitalei, pentru a arăta bucureştenilor şi românilor cât s-a furat, cât s-a jefuit din avuţia municipalităţii şi din buzunarul bucureşteanului. Să identificăm vinovaţii, să-i evidenţiem şi să încercăm recuperarea, măcar parţială, a acestui prejudiciu, pentru a folosi aceste resurse în nişte proiecte benefice Bucureştiului. Pe de altă parte, să anulăm orice înseamnă contracte păguboase şi atribuite ilegal în ultimii 26 de ani şi fac referire în primul rând la contractul cu Apa Nova care, aţi văzut, face şi subiectul unei anchete a DNA-ului, în care am constatat că plătim un preţ la apa rece şi bucureştenii plătesc un preţ de 20 de ori mai mare decât ar trebui să fie plătit. Lăsând la o parte că Apa Nova nu şi-a respectat contractul de concesiune, pentru că nu a realizat investiţiile care erau prevăzute în modernizarea reţelei în Bucureşti. Deci, primul lucru, ar trebui să rezolvăm problemele cu trecutul.

Haideţi să ne uităm spre viitor acum.

B.D: După care trebuie să ne uităm spre prezent. Trebuie să instaurăm domnia legii în ceea ce priveşte viaţa Bucureştiului. Şi mă refer la domnia legii în instituţia Primăriei şi în instituţiile subordonate Consiliului General, dar şi în stradă şi în viaţa de zi cu zi a bucureşteanului. Trebuie să înceteze să mai existe acele reţele de parcagii ilegali care agresează bucureştenii zi de zi că dacă nu îi oferi suma cerută, îţi zgârie maşina după aia. Trebuie să înceteze să mai existe acele reţele de oameni care sunt folosiţi şi puşi să spele parbrize şi cineva le colectează banii. Şi aţi văzut câte femei sunt agresate în trafic de oameni care fac, practic, această ocupaţie. Trebuie să avem o capitală a românilor de care fiecare român să fie mândru şi asta presupune eliminarea acestor reţele de parcagii, cerşetori şi spălători de parbrize. În plus, în Bucureşti avem la ora aceasta înregistraţi peste 50.000 de consumatori de droguri, ceea ce reprezintă un risc.

Şi cum o să rezolvaţi problema asta?

B.D: Foarte simplu. Poliţia Locală trebuie să fie mult mai mult prezentă în asigurarea ordinii şi liniştii publice, mult mai mult prezentă în asigurarea securităţii bucureştenilor, în asigurarea securităţii copiilor bucureştenilor şi aşa mai departe.

Asta nu e cumva şi o problemă medicală, consumul de droguri?

B.D: Poate să fie.

Poliţia nu poate vindeca dependenţe, asta încerc să spun.

B.D: Bun, aici intervin alte instituţii. Dar Poliţia poate asigura că problema medicală pe care aceşti cetăţeni o au nu se răsfrânge asupra traiului celorlalţi bucureşteni.

Înapoi la proiecte. Altceva decât ordinea publică, pe care am auzit-o până acum. Vă preocupă foarte mult ordinea publică, asta este evident.
Şi siguranţa bucureşteanului. Ce anume vreţi să faceţi la Primărie? Să ne aducem aminte, are spitale în subordine, are un buget de vreun miliard de euro, primarul general trebuie să colaboreze cu alţi şase primari în Bucureşti. Şi atunci aş vrea să ştiu care vă sunt intenţiile.

B.D: O să le luăm pe rând. În primul rând, problema traficului. Problema traficului trebuie rezolvată, şi urgent, pentru că Bucureştiul este sufocat, iar cetăţeanul bucureştean suferă de asta zilnic, pierzând foarte mult timp în trafic. Timp care este timpul din viaţa noastră şi pe care, eu unul, nu sunt dispus să îl mai pierd, nici eu, nici bucureştenii. De aceea, trebuie finalizate toate lucrările începute. Managementul semaforizării Bucureştiului trebuie optimizat, intersecţiile trebuie sistematizate şi, în unele locuri, dotate cu sensuri giratorii. După care vine sistemul de transport public care trebuie modernizat, ceea ce înseamnă modernizarea parcului auto. Astăzi avem, dintr-un parc de autobuze de 1.000 de autobuze, avem 400 care sunt trase pe dreapta şi nu sunt folosite, pentru că s-au luat piese din ele şi s-au reparat celelalte. Pentru că nu s-a asigurat bugetul pentru piese de schimb. Aceste 400 de autobuze trebuie urgent puse în circulaţie, ca să asigure servicii de transport pentru bucureşteni. Trebuie făcute benzi unice pentru transportul în comun, pentru ca timpul de deplasare să fie redus. Şi să stimulăm cât mai mult bucureşteanul să folosească transportul public şi să nu mai folosească maşina personală. În acest scop, Partidul România Unită are un proiect care se diferenţiază de toţi ceilalţi candidaţi, şi anume transportul public gratuit pentru toţi bucureştenii, deci nu numai pentru pensionari.

Dar aţi calculat cât vă costă asta?

B.D: Imediat va explic, da. Pe de altă parte, acest punct de transport public gratuit, cel puţin cu caracter temporar, pe un mandat, pe patru ani de zile, până în 2020, când suntem capabili să modernizăm cu totul parcul de autobuze, troleibuze şi tramvaie, astfel încât condiţiile de călătorie să justifice şi biletul plătit de bucureştean. Da. Efortul bugetar este aproape nul, pentru că, în clipa de faţă, RATB-ul are un buget de 700 de milioane de lei anual, dintre care numai 130 de milioane de lei sunt bani din încasări de bilete şi abonamente, restul fiind subvenţii de la Consiliul General. Din aceşti 130 de milioane de lei, dacă eliminăm costurile cu tonetele cu vânzări de bilete, întreţinerea lor, dacă eliminăm costurile cu sistemul de validare a tichetelor şi cu, spre exemplu, contractele de întreţinere şi mentenanţă care sunt foarte păguboase şi în dauna interesului bucureşteanului, vă spun că ajungem la un efort bugetar suplimentar apropiat de zero.

Spre deosebire de foarte mulţi dintre contracandidaţii dumneavoastră, nu sunteţi la prima interacţiune cu administraţia locală.

B.D: Aş vrea să finalizez un pic problematica traficului. Ultima componentă este, obligatoriu, rezolvarea problemei locurilor de parcare. Şi asta presupune parcări de câteva tipuri: parking right la intrările în Bucureşti, pentru ca cei care vin în tranzit sau au treabă în Bucureşti să-şi lase maşina la intrarea în Bucureşti şi să folosească mijloacele de transport în comun. Parcările subterane şi supraterane şi parcările la stradă. Parcările la stradă, avem în Partidul România Unită, prin proiectul capitalei românilor, avem, ca propunere pentru bucureşteni, introducerea sistemului de SMS parking. Sigur, cu tarife diferenţiate pentru cei care locuiesc în zonă şi pentru cei care doar sunt în trecere. Plus parcările rezidenţiale din interiorul cartierelor care pot fi realizate în subteran, iar deasupra locuri de joacă sau părculeţe. Astăzi se pot începe lucrările în rapid pentru parcări subterane. In zona Edgar Quinet – 300 de locuri de parcare, Walter Mărăcineanu – 300 de locuri de parcare, Perla Dorobanţi – 300 de locuri de parcare, Gara de Nord – 1.000 de locuri de parcare, Piaţa Dorobanţi – 300 de locuri de parcare, Charles de Gaulle – 600, Esplanada – 2.000, Casa Presei Libere – 1.000. Iar supraterane se pot face în strada Tonitza, spre Independenţei, unde este un teren în co-proprietate al Primăriei Capitalei cu Academia Română, se poate dezvolta un proiect acolo de o parcare supraterană de 400 de locuri. În zona Spitalului Colentina – 300 de locuri şi la galeriile de la metrou Piaţa Victoriei-Guvern – încă 300 de locuri de parcare.

De ce n-aţi făcut o parte din lucrurile astea pe care le spuneţi acum când aţi făcut parte din administraţia locală? Pentru că aţi fost consilier local, dacă nu greşesc.

B.D: Da, am fost consilier local şi am fost cel mai tânăr consilier local, eram la 23 de ani, la Sectorul 6.

Un sector care suferă destul de mult, mai ales în privinţa transportului public.

B.D: Sigur că da, dar, în calitatea de consilier local, să ştiţi că posibilităţile nu sunt foarte mari. În schimb, am lucrat la nişte proiecte care astăzi există.

Puteţi să-mi daţi un exemplu?

B.D: Da. Cartierul ANL Brâncuşi Sectorul 6.

Aţi contribuit la acea idee, la proiectarea acelui cartier?

B.D: Proiectarea cartierului a fost făcută şi acel proiect a fost făcut în colaborare, Primăria Sectorului 6 cu Agenţia Naţională de locuinţe.

Şi nu aveţi casă acolo.

B.D: Nu am case acolo.

Pentru că unii dintre contracandidaţii dumneavoastră au case luate cu ajutorul statului.

B.D: Nu, nu am casă luată cu statul, nu am contracte cu statul.

Nu aţi avut niciodată?

B.D: Nu am avut niciodată.

Aţi fost vreodată angajat la stat, cu excepţia job-ului de la Parlament?

B.D: Niciodată.

Niciun fel de colaborare cu nicio instituţie a statului.

Niciun fel de colaborare, am lucrat numai în privat. Ca avocat.

Aţi avut nişte opinii foarte puternice pe un subiect care a creat foarte multe emoţii în spaţiul public, şi anume acea moschee pe care statul român a convenit cu statul turc să o construiască pe un teren din Bucureşti.

B.D: Nu statul, nişte reprezentanţi trădători ai statului român şi ai naţiunii române.

E vorba de statul român, erau oameni numiţi acolo de Parlament care au încheiat o înţelegere cu statul turc.

B.D: În condiţiile în care 85% dintre români nu doresc nici construcţia acelei moschei, nici acceptarea, încălcând constituţia de către Klaus Iohannis, a cotelor obligatorii de migranţi musulmani.

Dar acum vorbim de moschee. Ajungem şi la imigranţi un pic mai încolo. Ce se va întâmpla cu acest proiect dacă veţi câştiga mandatul de primar al Capitalei?

B.D: Nu se va construi. Nu se va întâmpla.

Legea internaţională este peste legea românească.

B.D: Care lege? Ce spune legea internaţională?

E vorba de un tratat acolo, semnat între cele două guverne.

B.D: Dorinţa suverană a poporului român nu poate fi contestată de nimeni.

Cum o să opriţi Guvernul să o construiască?

B.D: Simplu. Convoc referendum local în Bucureşti.

Este adevărat, dar Guvernul deţine terenul.

B.D: Doi. Acel teren, ca să poată fi eliberată o autorizaţie de construcţie pentru acea moschee, conform certificatului de urbanism eliberat de Primăria Sectorului 1, acum 30 de zile, dacă nu mă înşel, are nevoie de un PUZ modificat., care este atribuţia Consiliului General şi care, cu siguranţă, dacă voi fi primarul Capitalei românilor, reprezentanţii Partidului România Unită în Consiliul General nu vom aproba acel PUZ.

Dar ce e în neregulă cu moscheea? Pentru că nu reuşesc să înţeleg. E un lăcaş de cult.

B.D: Pentru că ridică nişte riscuri de securitate majore vizavi de siguranţa bucureştenilor, a Bucureştiului şi a României.

O moschee?

B.D: O mega-moschee. Pentru că nu are destinaţia de a deservi o populaţie care este deja integrată şi care trăieşte în România, poate unii de sute de ani, şi mă refer la românii de religie musulmană din Dobrogea.

Cărora Carol I le-a ridicat o moschee.

B.D: Absolut. Dar această moschee nu este dedicată lor, ci este dedicată viitorilor migranţi musulmani şi ştim cu toţii că în toată Europa… Să ştiţi că statul turc, în ultimii 10 ani, a finanţat construcţia a peste 5.000 de moschei. Deci este o strategie din punctul acesta de vedere. Şi este riscul care se ridică vizavi de tot ceea ce înseamnă Europa aşa cum o ştim noi, de islamizare a Europei.

Dar nu este cumva nedrept faţă de musulmanii din Bucureşti?

B.D: Nu este deloc nedrept…

Pentru că statul român investeşte teribil de mult în Catedrala Mântuirii Neamului, alt locaş de cult.

B.D: Încă o dată, în România suntem 90 la sută ortodocşi.

Dar nu toţi.

B.D: Nu toţi, dar credeţi-mă că sunt suficiente moschei pentru cei 70.000 de musulmani din România.

Dumneavoastră vreţi să-i interziceţi unei comunităţi religioase să-şi ridice un lăcaş de cult, în timp ce pentru Catedrală nu v-am auzit să spuneţi…

B.D: Nu vreau să-i interzic unei comunităţi de români de etnie musulmană să aibă lăcaşuri de cult, pentru că le au. Eu mă opun unui proiect finanţat de guvernul şi de statul turc care face parte dintr-o strategie mai amplă a statului turc de expansiune prin construcţie de moschei în Europa şi care acest proiect de moschei este respins de 85% dintre români.

Dumneavoastră vorbiţi despre expansiunea statului turc sau a islamismului în Europa. Totuşi, să fie românii atât de slabi încât să se lase islamizaţi aşa, de la o banală clădire a unui lăcaş de cult?

B.D: Nu, haideţi să vedem ce se întâmplă în toată Europa. Şi dacă nu înţelegem că, în afară de criza economică, mult trâmbiţata criză economică, comentată şi în România, şi în Europa, atât România, cât şi Europa sunt mistuite de crize mult mai profunde şi mă refer la criza morală, criza identitară şi la drama demografică pe care o traversăm, vom constata peste 10-20 de ani că nu mai seamănă Europa cu ce a fost, că noi nu mai suntem români, nu mai există naţiuni, nu mai există graniţe.

Graniţele nu există în Europa.

B.D: Aţi văzut ce se întâmplă astăzi, în ultimii ani, în Europa? Vedeţi ce înseamnă acest pericol al islamizării şi al îndepărtării de valorile creştine. Păi, scuzaţi-mă, celebrul simulacru de festival Eurovision, în care câştigă femeia cu barbă, numai pentru a se da un mesaj de promovare a homosexualităţii.

Asta e afirmaţia dumneavoastră. Poate gusturile juraţilor aşa au fost.

B.D: Vedeţi cum se legalizează în Germania incestul. În Marea Britanie se vorbeşte despre nepedepsirea cazurilor de pedofilie în speţele cu copii peste trei ani. Vedem în Suedia cum se legalizează necrofilia. Păi, oare, să mă ierte Dumnezeu, dar într-o Europă care şi-a scris istoria şi a făurit civilizaţia pe baza valorilor creştine, nu este Europa pe o cale greşită? Şi vedeţi răspunsul societăţilor europene cum au găsit în formaţiunile de doctrină, ideologie naţionalistă şi creştină…

Este discutabil. În Austria, tocmai a pierdut candidatul care susţinea exact ce susţineţi dumneavoastră alegerile prezidenţiale.

B.D: Cum a pierdut?

A pierdut alegerile.

B.D: La mustaţă, 50%.

A pierdut alegerile.

B.D: A pierdut alegerile pentru că cercurile globaliste şi internaţionaliste care deţin astăzi puterea în Europa, în frunte cu doamna Merkel care este şi şefa domnului Klaus Iohannis care…

Pe ce vă bazaţi când faceţi astfel de afirmaţii?

B.D: Pe fapte şi prin cum se întâmplă lucrurile.

Preşedintele Klaus Iohannis este preşedintele unei ţări suverane, nu puteţi să spuneţi că are o comandă în altă parte.

B.D: Ba da, are comandă în mai multe părţi. Şi aţi văzut în prima săptămână de campanie. Klaus Iohannis îmi anulează invitaţia la Cotroceni, îmi interzice accesul la Cotroceni la Ziua Europei, nu că m-aş fi dus, că pentru mine ziua Europei era prohodul acolo, eu sărbătoream Ziua Independenţei României. CNCD-ul în acea săptămână – 4.000 de lei amendă că mă opun căsătoriilor între homosexuali. Sâmbătă, la finalul săptămânii, Viktor Orban mă declară persona non grata în Ungaria pentru că mă opun UDMR-ului şi extremismului maghiar din Ardeal. Eu voi merge până la capăt. Şi românii să ştiţi că sunt lângă mine.

Eu nu vă contest această dorinţă de a merge până unde doriţi dumneavoastră. Întrebarea mea este pe ce vă bazaţi când faceţi astfel de afirmaţii. Când spuneţi că preşedintele Klaus Iohannis are comandă în afara ţării, când spuneţi că ne paşte pericolul islamizării, mie mi se pare că această afirmaţie a dumneavoastră că în 20 de ani o să fim islamici e dispreţuitoare la adresa românilor, adică chiar atât de slabi sunt?

B.D: Când a instalat Klaus Iohannis la Palatul Victoria un guvern pus de Bruxelles şi de doamna Merkel, pentru că domnul Klaus Iohannis era prea mult plecat prin călătorii şi nu mai răspundea comenzilor doamnei Merkel. Iar Guvernul Cioloş vine cu doar trei obiective: privatizarea Portului Constanţa, cedarea Portului Constanţa către olandezi.

Nu s-a întâmplat.

B.D: Ascultaţi-mă.

Vă ascult.

B.D: Pregătirea privatizării CEO Oltenia la preţ de transfer de fotbalist, 70 de milioane de euro.

Deocamdată, nici asta nu s-a întâmplat.

B.D: Vedeţi că sunt declaraţiile ministrului Transporturilor. Şi privatizarea aeroportului Otopeni.

Nici asta nu s-a întâmplat.

B.D: Vedeţi că sunt în pregătire.

Sunt în pregătire, dar nu ştim încă condiţiile, preţurile.

B.D: Păi nu, aceste trei obiective sunt strategice, de siguranţă naţională. Nici nu se poate pune problema privatizării.

Se poate pune problema în Parlament, sunteţi parlamentar şi vă puteţi opune acolo.

B.D: Păi o să ne opunem. Suntem singurul partid, Partidul România Unită, care am cerut şi am reacţionat la raportul Curţii de Conturi care a evidenţiat faptul că OMV şi-a încălcat obligaţiile contractuale faţă de statul român privind privatizarea Petrom-ului. Am fost singurii care am cerut anularea contractului de privatizare cu OMV pentru Petrom şi reluarea controlului statului român asupra Petrom. Ştiţi care este situaţia astăzi? Acea privatizare ilegală şi în detrimentul intereselor României şi românilor a dus astăzi, prin preluarea controlului la OMV, ca acţionar majoritar al Gazprom, a ajuns ca resursele naturale ale românilor, ale poporului român să fie sub controlul ruşilor.

Pentru că aţi vorbit de ruşi şi am intrat în zona asta de politică externă, acapararea Crimeei vi se pare justificată?

B.D: Justificată de către ce?

Justificat gestul de a ocupa un teritoriu care aparţine Ucrainei…

B.D: Nu este justificat nimic, numai că ceea ce mi se pare mie că se întâmplă în Ucraina cred că este o joacă care convine şi unei părţi, şi celeilalte părţi, cu sacrificarea Ucrainei.

Ucraina a fost sacrificată de ruşi şi de…?

B.D: Şi de nemţi şi de americani.

Din nou ne întoarcem… Nu vă plac nemţii, nu?

B.D: Nu-mi place doamna Merkel.

Spuneţi-mi despre catedrală, pentru că nu vă aud vorbind despre Catedrala Mântuirii Neamului.

B.D: Ce să vorbesc despre catedrală?

Acolo se transferă nişte fonduri de la bugetul de stat şi bugete publice, fără ca oamenii să fie întrebaţi şi fără referendum.

B.D: Suntem un popor ortodox. Biserica Ortodoxă Română a asigurat continuitatea naţiunii române în momente grele pentru români, când semnele de întrebare şi riscurile erau majore asupra poporului român. Nu mă refer la oamenii care conduc Biserica Ortodoxă Română, mă refer la Biserica Ortodoxă ca instituţie. Este cea mai bine organizată instituţie a României, atât în plan intern, cât şi în plan extern.

Deci sunteţi de acord cu transferul de fonduri?

B.D: Nouă, de la Partidul România Unită, nu ne e frică de nimic, decât de Dumnezeu şi de judecata lui.

Dar aici vorbim de o instituţie care încasează fonduri de la bugetele publice.

B.D: Ca să ştiţi mai multe despre mine, mă trag dintr-o familie de preoţi, sunt nepot şi strănepot de preoţi.

Aţi declarat asta în repetate rânduri, ştiu.

B.D: Da. Şi crescut de bunicul meu preot care, din păcate, are mai puţin de şase luni de când s-a stins din viaţă.

Dumnezeu să-l odihnească! Spuneţi-mi, nu mi-aţi răspuns la întrebare. Sunteţi de acord cu acest transfer de fonduri către lăcaşul de cult al unei denominaţii, în cazul de faţă Biserica Ortodoxă Română? Veţi aproba viitoare transferuri de fonduri, dacă vi se va cere?

B.D: Ce înseamnă transfer de fonduri?

Luaţi bani publici şi donaţi construcţiei catedralei.

B.D: Luaţi bani publici şi sprijinim acest proiect al unei catedrale care serveşte spiritului şi valorilor poporului român.

Asta este interpretarea dumneavoastră.

B.D: Da, sunt de acord.

Sunteţi de acord, atât voiam să ştiu. Spuneţi-mi, Bucureştiul are, în fiecare vară, o paradă gay.

B.D: Da, pe care am declarat ferm că n-o voi aproba.

De ce?

B.D: Să vă spun ceva. Eu nu am nimic cu aceste persoane, pot să facă ce vor, când vor, la ei acasă. Ideea este că mă opun prozelitismului. Ceea ce se întâmplă la acea paradă gay nu este altceva decât spectacol şi prozelitism. Iar eu am doi copii, doi băieţi, unul de 10 ani şi unul de 1 an şi 3 luni, iar cel mare să ştiţi că deja m-a întrebat: „Tată, cum este posibil ca un copil să aibă doi taţi?” Mă opun căsătoriilor între homosexuali şi mă opun adopţiilor făcute de către aceste cupluri.

Dar de ce vreţi să interveniţi în viaţa privată a unor persoane?

B.D: Nu vreau să intervin, dar să ştiţi că toleranţa este o valoare creştină, o valoare ortodoxă…

Cu siguranţă.

B.D: Toleranţa trebuie să existe, dar toleranţa trebuie să fie în limitele unui sistem de securitate. Adică promovăm un concept de toleranţă în securitate. Dacă depăşim graniţa şi această toleranţă devine periculoasă pentru majoritate şi pentru stilul ei de viaţă, deja intrăm într-o altă zonă.

Dar în ce sens vă periclitează viaţa un cuplu gay? Sau vă periclitează ceva, că nici nu înţeleg exact ce vă pune în pericol.

B.D: Suntem toleranţi, primim pe oricine la noi în casă, la noi la masă, mănâncă acelaşi lucru ca şi noi, nu facem diferenţe, dar până în momentul în care începe să ne mute televizorul în balcon, frigiderul în baie, pentru că regulile la noi acasă trebuie să le facem noi, românii.

Asta spuneţi dumneavoastră, dar şi participanţii de la parada gay sunt români.

B.D: Candidez la Primăria Capitalei pentru o capitală a românilor, a tuturor românilor şi numai a românilor.

Participanţii la parada gay nu sunt români?

B.D: Foarte mulţi sunt veniţi de afară, să ştiţi.

Eu vă întreb de românii de acolo, sunt mai puţini români…

B.D: Nu încercaţi să mă convingeţi de lucruri de care nu puteţi să mă convingeţi.

Nu trebuie să vă conving, eu încerc să înţeleg.

B.D: V-am dat un răspuns foarte clar. Mă opun căsătoriilor între homosexuali, Partidul România Unită se opune căsătoriilor făcute de aceste cupluri şi în calitate de viitor primar general nu voi aproba această paradă.

Un român gay ateu este mai puţin român decât un creştin ortodox?

B.D: Putem să vorbim şi despre drepturile majorităţii în ţara asta? Că toată lumea vorbeşte despre drepturile minorităţilor. Hai să vorbim, că de 26 de ani majoritatea este dată la o parte şi are cel mai mult de suferit.

Nu mi-aţi răspuns la întrebare.

B.D: V-am răspuns la întrebare.

Este mai puţin român? Un român gay ateu e mai puţin român decât un ortodox?

B.D: Nu este mai puţin.

Atunci de ce să nu aibă aceleaşi drepturi ca şi un heterosexual ortodox?

B.D: De ce nu are aceleaşi drepturi?

Păi, iată, îmi spuneţi că o să le interziceţi să facă o paradă. De ce n-ar putea să facă o paradă. Vă opuneţi căsătoriei gay. Mă rog, acesta este un subiect îndepărtat pentru România.

B.D: Nu, nu, să ştiţi că sunt presiuni foarte puternice.

De la cine?

B.D: Păi venite dinspre Bruxelles.

De la cine de la Bruxelles, la cine vă gândiţi?

B.D: La administraţia birocratică de la Bruxelles care este plină de astfel de personaje.

Dar o instituţie care face astfel de presiuni, cine de la Bruxelles, Comisia?

B.D: Şi vedeţi cum în Parlamentul României se discută despre aceste lucruri de doi ani şi ceva de zile, prin acel personaj care este stimulat şi finanţat din acele cercuri de la Bruxelles.

Nu ştiu la cine vă gândiţi.

B.D: Mă refer la Remus Cernea.

E adevărat, este o propunere, e un om liber ca şi dumneavoastră în Parlamentul României să facă propuneri.

B.D: Subiectul l-am clarificat, suntem împotriva căsătoriilor între homosexuali, a adopţiilor făcute de către aceştia şi, din calitate de viitor primar general, nu voi permite organizarea unei parade gay.

Haideţi să ne uităm un pic spre viitor de alegerile locale. Ce se va întâmpla cu Partidul România Unită şi cu dumneavoastră după alegerile locale?

B.D: Alegerile locale să ştiţi că sunt o etapă în misiunea pe care Partidul România Unită şi-a asumat-o, de schimbare la faţă a României, şi obiectivul principal, miza principală a acestui an electoral sunt alegerile parlamentare cu care sperăm să intrăm în Parlamentul României pe uşa din faţă, cu fruntea sus şi cu un scor suficient de mare care să ne permită să determinăm viitorul României conform cu valorile pe care le promovăm şi în baza cărora am obţinut încrederea şi vom obţine votul românilor în noiembrie 2016.

Riscaţi o cifră?

B.D: Două cifre.