#euromania. Mesajele partidelor pentru europarlamentare. Ce transmit formaţiunile care vor să candideze

Majoritatea sloganurilor folosite momentan denotă o abordare a problemelor locale, naţionale, şi nu una care să fie integrată în discursul privind problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, a spus pentru MEDIAFAX sociologul Ciprian Necula.

„Toate mesajele pe care le-am văzut au o doză importantă de anti-europenism: «Nu suntem cetăţeni de mâna a doua, vrem să fim şi noi acolo printre primii». Mesajele partidelor în contextul alegerilor pentru Parlamentul European adresează poziţia României din perspectiva unei entităţi complexate de istorie”, a afirmat Ciprian Necula.

PSD: “Patrioţi în Europa. România merită mai mult!”

Sociologul consideră că principalul partid de la guvernarea României, Partidul Social Democrat, prezintă un mesaj de tip “naţionalist, şovin şi lipsit de respect faţă de Europa”.

“Din punctul meu de vedere, PSD, în ultimii ani, nu mai are treabă cu social-democraţia, ci este un nou PRM. Asta pentru că Liviu Dragnea şi partidul lui este asigurat de către foşti lideri ai PRM, oameni care nu şi-au pierdut identitatea şi şcoala în care s-au format alături de Vadim Tudor. Mesajul PSD intră foarte uşor în tipul de mesaje pe care Vadim Tudor le folosea în campanie: «Patrioţi înainte de toate». Asta se înscrie cumva în tipul de discurs pe care liderii PSD l-au tot adus, acuzând Europa de presiuni suplimentare faţă de biata patrie în care Liviu Dragnea apare şi spune «nu vrem mai mult decât şi noi să trăim», dar nu aşa cu capul supus, ci să fim demni şi în faţă. Asta e metodă de contraatac la indicaţiile Comisiei Europene, ale oficialilor europeni, care observă în România un trend negativ în ceea ce înseamnă statul de drept, iar acest mesaj se înscrie cumva în campaniile din ultimii ani ale PSD, naţionalistă, şovină şi lipsită de respect faţă de Europa”, a declarat acesta.

PNL: „România în primul rând/ E timpul României”

Al doilea partid ca mărime, Partidul Naţional Liberal, are, de asemenea, un mesaj „naţionalist”, care contravine ideii de unitate europeană, susţine Ciprian Necula.

“Europa înseamnă mai mult decât cineva de a fi «în primul rând». Există o asociere între anumite state care, teoretic, împreună ar putea să o ducă mai bine decât individual. «România în primul rând» denotă un soi de naţionalism pe care PNL mizează în alegerile europarlamentare şi sunt convins că nici mesajul final nu va fi altfel. Ca şi în imnul «Deşteaptă-te române», «România în primul rând» sugerează că până acum n-am fost, vom fi de acum în colo”, a declarat Necula.

ALDE: „În Europa cu demnitate/ #EUrespectROMÂNIA”

Sociologul afirmă despre partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) că are un discurs care nu se apropie de “ceea ce trebuie să însemne alegerile europarlamentare”.

„Au avantajul unor europarlamentari care au migrat spre ALDE, pe Renate Weber, care are experienţă, este unul dintre cei mai vizibili europarlamentari români, dar una peste alta ne întoarcem iar la această mocirlă, adică demnitate pentru români, de parcă până acum n-ar fi existat demnitate pentru români. Cum traduce oare ALDE demnitate pentru români? Mai puţină intervenţie a Comisiei Europene în modul în care statul de drept este aplicat în România? Cu siguranţă că ALDE îşi doreşte ca UE, (Jean-Claude-n.red.) Juncker sau alţii, să stea la ei acasă, să nu se bage ei în ciorba noastră locală, că noi suntem balcanici. Un discurs îndepărtat de ceea ce trebuie să însemne alegerile europarlamentare, în care să vedem o perspectivă românească privind UE”, declarat Ciprian Necula.

Alianţa 2020 USR-PLUS: Mergem la victorie!/ Vrem o Românie fără penali şi fără hoţie/ Semnaţi ca să aveţi ce să votaţi

În ceea ce priveşte alianţa USR-PLUS, sociologul consideră că discursul lor se axează pe opoziţia cu marile partide pentru a-şi strânge susţinători, dar se concentrează tot pe problemelele naţionale, nu cele europene.

“Aici este un mesaj îmbrăcat altfel, pentru că mesajele PNL şi PSD se referă la poziţia României în raport cu UE, cu alte state din UE, cu frustrarea şi complexul românului de-a lungul secolelor de a fi întotdeauna la masa mai săracă, întotdeauna între puteri, întotdeauna e cineva deasupra noastră. Mesajul USR-PLUS se referă la raportul dintre această alianţă şi votanţii lor. E un alt tip de discurs, de dialog. În declaraţiile pe care le-am văzut şi din partea membrilor USR şi din partea membrilor PLUS, nici ei nu se dezic de acest trend naţionalist în care noi nu mai vrem cu capul în jos faţă de UE, din cealaltă perspectivă, meritocrată, să avem oameni care să poarte un dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene. Dar este acest iz de «şi noi vrem să fim pe acolo, pentru că până acum n-am fost, pentru că până acum a fost PSD», nu pentru că România este neapărat ţara cu o istorie de supunere faţă de ceilalţi. Publicul e diferit. Acest tip de discurs a mai fost de-a lungul timpului. Chiar şi Victor Ponta şi toată lupta lor cu Băsescu a fost în acest ton, adică să ieşim victorioşi pentru că până acum acest om, dictatorul României Traian Băsescu, domină tot şi resursele şi etc. Toată campania USL a fost constituită în opoziţie cu Traian Băsescu. Acum USR şi PLUS îşi construiesc campania în opoziţie cu clasa politică dominantă, în special PSD, dar şi la liberali se referă”, a spus Ciprian Necula, pentru MEDIAFAX.

PMP: „Uniţi în Europa”

Necula crede că mesajul „mai european” al Partidului Mişcarea Populară vine ca urmare a experienţei ca şef de stat a membrului de onoare al partidului, Traian Băsescu.

“N-aş fi sub nicio formă un personaj care să susţină vreodată viziunea PMP, confuză de altfel, dar «Uniţi în Europa» are un iz politic European şi vine dintr-un slogan european, «unitate în diversitate», «uniţi în Europa». Există un fond pentru asta. Cred că experienţa de acum a lui Traian Băsescu se vede în această dispută. Se vede pentru că înţeleg miza acestor alegeri. Singurii care au mesaj mai european deocamdată sunt cei de la PMP, aşa cum e formulat”, a declarat Ciprian Necula.

PRO România: „Fii şi tu alături de Victor Ponta/ Corina Creţu”

Sociologul consideră că mesajul partidului PRO România este adecvat perioadei de strângere de semnături, fiind în aceeaşi categorie cu USR-PLUS, de partid nou venit pe scena politică.

“Fiind partid nou, mic, faţă de partidele clasice, au nevoie să-şi adune semnăturile şi un public ţintă în jurul lor, şi atunci au constituit campania asta în jurul unor mesaje care ţin de existenţa partidului, vino cu noi, că noi vrem schimbarea. Asta face şi USR-PLUS. E acelaşi tip de strategie. Asta pentru că sunt partide mai mici şi au nevoie de consolidare în primul rând, de a fi cunoscute. Am văzut la ei mesaje că noi avem unul dintre cei mai importanţi oameni din UE, respectiv Corina Creţu, a doua pe listă. Au un avantaj din punctul ăsta de vedere dar nu-l folosesc acum decât ca metodă de a aduce semnături şi suporteri pentru partidul lor. Aşa este corect, ca ei să obţină semnături pentru candidaţii lor. Mesajele USR-PLUS şi Pro România sunt mesaje cinstite în această etapă pentru strângere de semnături”, a declarat sociologul Ciprian Necula.

UDMR: „Europa puternică, Transilvania prosperă”

Sloganul Uniunii Democratice a Maghiarilor din România este un factor mobilizator pentru electoratul lor “captiv”, potrivit sociologului.

“Un mesaj regional, care să rezoneze cu electoratul lor. Nicio legătură cu scopul acestei campanii de a strânge semnături. Bazinul electoral al UDMR se află în Harghita şi Covasna, în special, în Mureş, în Transilvania. Sloganul lor este un factor mobilizator pentru electoratul lor captiv. Este aceeaşi logică ca şi PSD, PNL, pentru că este un soi de regionalism, de naţionalism local. Este o manipulare ieftină, de tip naţionalistă, la nivel local de această dată. Mesajul de tipul UDMR poate intra într-un fel sau altul în contradicţie cu unele valori ale UE sau poate consolida, dacă vorbim despre puterile locale şi regionale, care au şi ele un sens în Uniune”, a declarat Ciprian Necula.

Uniunea Naţională pentru Progresul României este unul dintre partidele care şi-a făcut mai puţin simţită prezenţa în spaţiul public. Mesajul electoral al acestora este “Împreună pentru o Europă prosperă! Schimbăm România în bine! Dumnezeu, Onoare, Patrie”.

Partidul Democraţiei şi Solidarităţii (Demos) este o formaţiune de stânga nou venită pe scena politică care strânge semnături pentru a candida pentru prima dată la alegerile europarlamentare. Mesajul acestora pentru strângerea de semnături este “Semnează pentru Europa Solidară”.

Partidul România Unită (PRU) are sloganul electoral “România mare unită şi suverană” pentru aceste alegeri.

În acelaşi timp, unii candidaţi independenţi ce doresc să participe la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai şi-au afişat corturi pentru strângerea de semnături.

George Simion, preşedintele platformei Acţiunea2012, care promovează unirea Republicii Moldova cu România, se prezintă în perioada de strângere de semnături cu sloganul “Susţine un tânăr ca tine/ România Mare în Europa”.

Un alt exemplu de candidat independent ce caută susţinere pentru alegerile europarlamentare din acest an este avocatul Peter Costea, preşedintele Alianţei Familiilor din România, care pledează pentru cauza sa prin mesajul “Semnează pentru Renaşterea Europei”.

Sociologul Ciprian Necula este de părere că principalele partide româneşti, care se află şi cel mai frecvent în spaţiul public, nu discută despre agenda comună a Uniunii Europene şi problemele care necesită o soluţionare coordonată.

“Noi trebuie să fim acolo, dar nu e despre ceea ce ar trebui să facă Europa, ci ce trebuie să facem noi în Europa ca să fim egali cu ceilalţi. Nivelul nostru de discurs nu este despre UE că ar trebui să reducă poluarea în Europa cu atâtea procente, vorbim de România în Europa. De aceea, din punctul meu de vedere, mesajele nu au treabă cu UE, ci cu România. Aceşti oameni au rămas provinciali şi legaţi cumva de spaţiul românesc în contextul în care candidează pentru alegerile europarlamentare. Un europarlamentar, indiferent că e român, bulgar sau german, are aceeaşi poziţie în toate statele membre ale UE. Sigur, e trimis de România, de Bulgaria, dar ei reprezintă UE. Viziunea pe care o aşteptam de la aceste partide e să vedem care este propunerea lor pentru UE. Dacă îşi doresc să fie egali cu membrii din alte ţări, atunci vino cu o poziţie despre UE. Noi avem frustraţi, complexaţi, care vorbesc despre acelaşi tip de campanie electorală într-un context mai larg, european, care funcţionează la publicul în România. Degeaba îi spui lui tanti Aglaia despre reducerea emisiilor de carbon la nivelul UE, când e mult mai interesantă bârfa noastră locală, hăhăiala politică ca stil de interacţiune”, a declarat pentru MEDIAFAX Ciprian Necula.

El susţine că nu a văzut din partea unui partid discuţii privind incluziunea socială a unor grupuri de minorităţi în România şi în Europa.

„N-am văzut la niciun fel de politician din niciun partid, mesaje care să împingă spre reconcilierea disesensiunilor sociale pe care le avem în Europa, pe marginea musulmanului, modul în care ne raportăm la musulmani, everi, rromi, mai ales în România. Acestea nu apar în niciun discurs în acest moment, ba sunt subiecte ascunse cumva. În cazul rromilor, ei nu sunt doar o problemă românească, sunt o problemă europeană. Asta ţine de modul în care încerc să fugă de responsabilitate politicianul român. La nivel european se numeşte coeziune socială. Avem fonduri pentru coeziune socială în România pe care nu le folosim. Dezbaterile despre ceea ce înseamnă UE, ceea ce ar trebui să fie, care este viziunea noastră, a UE, lipseşte. Depinde foarte mult cum este pus accentul în această campanie pe ceea ce partidele ne vând ca ideologie pentru următorii cinci ani de UE”, a afirmat sociologul Ciprian Necula.

Lectorul universitar Miroslav Tascu Stavre a declarat, pentru MEDIAFAX, că, la nivelul Uniunii Europene, pentru mandatele de europarlamentar vor face campanie atât cei care susţin proiectul european, cât şi eurosceptici.

“Nu numai la noi, ci întreaga bătălie din 26 mai va fi între cei care susţin cumva ideea europeană şi a construcţiei europene şi tot mai mulţi eurosceptici. Suntem cumva în trendul ăsta mai general. Mă aşteptam ca după perioada de dinaintea aderării la familia europeană să fie cumva valorizată pozitiv ideea de Europa. Partidele, fiind în precampanie şi neavând rigorile formale legate de modul în care comunică, îşi testează sloganele. Mă îndoiesc că-şi vor schimba fundamental sloganul sau mesajul”, a afirmat Miroslav Tascu Stavre.

El susţine că alegerile europene trecute s-au bazat pe o „euroignoranţă” în ceea ce priveşte dezbaterile publice.

“Experienţa alegerilor europene arată că mai degrabă au fost teme româneşti sau cu specific local până acum puse pe agendă. Vine la pachet cu o euroignoranţă. Suntem mai bine de zece ani acolo şi nu prea ne e clar, e mai la distanţă ce face Bruxelles, care sunt competenţele, unde-i problematica sau politică europeană şi ce ţine de noi. Cumva cred că sunt speculate aceste cunoştinţe precare legate de Uniunea Europeană”, a spus acesta.

Stavre pune rata scăzută de participare la alegerile europarlamentare trecute pe seama lipsei familiarităţii publicului român cu mediul politic de la Bruxelles.

“Alegerile europene n-au fost până acum atât de importante, rata de participare fiind foarte mică constant, mult sub media alegerilor locale care sunt cele mai de interes şi mai aproape de cetăţean, sau cele parlamentare, prezidenţiale. Prezidenţialele sunt mai personalizate şi acolo lucrurile sunt mai simple, se învârt în jurul unui personaj. Alegerile europene sunt o chestie încă difuză în percepţie şi în capacitatea de înţelegere şi analiză mai profundă. În discursul public, tipul ăsta de probleme n-ajung şi când ajung este reprodus sub forma «Bruxelles ne spune, ne obligă», cumva personalizând. Nu există ideea asta că noi suntem acolo, noi facem regulile după care jucăm. Mă aşteptam, fiind în acceaşi perioadă cu Preşedinţia Consiliului UE, atenţia către temele europene să fie mai mare”, a mai declarat Miroslav Tascu Stavre.

Totodată, acesta consideră că problemele presante cu care s-au confruntat unele state membre nu au afectat în mod direct România.

“Nu am avut probleme europene care să ne lovească în plin, criză de migraţie etc. S-a instalat un fel de blazare, desi acum 10 ani eram printre cei mai eurooptimişti la nivelul aşteptărilor, fiind afară”, a mai afirmat Stavre pentru MEDIAFAX.

Perioada de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din 26 mai se încheie la sfârşitul zilei de 28 martie, termen până când partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, alianţele electorale şi candidaţii independenţi trebuie să depună şi să înregistreze listele cu candidaţi.

Perioada oficială de campanie electorală în România începe pe 27 aprilie şi se termină pe 25 mai la ora 7:00. În această perioadă, afişajele electorale sunt reglementate de către Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Potrivit legii, vor fi interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. De asemenea, folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală va fi interzisă.

“Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică”, mai arată legea.