Video EXCLUSIV - Geoană: Mişcarea "România noastră" are ca simbol "casa" - VIDEO

Geoană menţionează că "ambiţia" iniţiatorilor este de a avea reprezentanţe judeţene şi locale, dar şi în străinătate, sub denumirea şi egida de "Casa România".

Despre membrii fondatori ai mişcării, Geoană spune că sunt o parte dintre iniţiatorii "Apelului pentru schimbare adevărată" şi că vor fi prezenţi la lansare oameni din zone profesionale diferite, între care Dana Safta, Mihaela Mihai, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Mihai Covaliu.

"Va fi organizată ca o mişcare nepolitică, dar va avea un scop politic. (...) Aş spune că este mai mult decât un ONG, este mai puţin decât un partid politic, este ceva diferit, care sperăm să aibă un impact pozitiv în societate. (...) În acelaşi timp, nu vom ezita, atunci când vom simţi că putem sprijini pe cineva, că putem să dezvoltăm chiar şi un braţ politic distinct, dar asociat cu mişcarea, să o facem şi o să o facem la fel de transparent, aşa cum facem astăzi anunţul că este o asociaţie non-guvernamentală, dar cu ambiţii politice, să spunem că la un moment va exista şi un braţ politic", a menţionat Geoană.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de Mircea Geoană.

Reporter: A venit momentul lansării proiectului pe care l-aţi anunţat la începutul anului. Despre ce este vorba?

Mircea Geoană: Este vorba de un efort care a fost stârnit, provocat de această mare emoţie de la începutul anului, care a străpuns, a străbătut societatea românească, un număr de oameni care îmi sunt foarte apropiaţi, alţii, oameni necunoscuţi, au pornit un Apel pentru schimbare adevărată în urmă cu aproape două luni de zile, m-am raliat şi eu acestei mişcări şi am ajuns la concluzia, împreună, - deci nu este proiectul meu, este un proiect comun, sunt şi eu unul dintre egalii celor care au demarat acest lucru - că a venit momentul să structurăm acest demers într-o mişcare civic-profesională, în care oamenii care au competenţe certe profesionale, oameni care au o reputaţie de integritate impecabilă, oameni care au ceva de spus şi care, în acest moment, s-au hotărât în sfârşit ca vocea lor să fie auzită în spaţiul public şi eventual politic românesc s-au adunat în această mişcare, care va fi lansată vineri şi care, repet, este o mişcare din care fac şi eu parte. Evident, sunt un personaj poate mai cunoscut din punct de vedere public, dar nu sunt în sens propriu iniţiatorul acestei mişcări, sunt pur şi simplu un participant, participant, sper eu influent, sper eu util şi într-un fel acceptat de cei care au lansat acest apel.

Rep.: Spuneţi că este vorba de o mişcare care nu va fi politică.

M.G.: Ea va fi organizată ca o mişcare nepolitică, dar va avea un scop politic.

Rep.: Care este acesta?

M.G.: Scopul politic este acela de a încerca să modificăm, prin propunerile pe care le facem, prin exemplele pe care le dăm, modul în care se face politică şi politici publice în România. Nu vom ezita să susţinem şi să promovăm proiecte legate de domeniile cele mai sensibile din societate: economie, educaţie, sănătate, politică externă. Dar, de asemenea, nu vom ezita - şi acest lucru este extrem de clar pentru noi, membrii fondatori ai acestei mişcări, - este că nu vom ezita să susţinem acei români sau acele formule politice româneşti care răspund criteriilor noastre de integritate şi de profesionalism.

Deci, cu alte cuvinte, dacă la alegerile care se apropie, chiar şi locale, parlamentare sau poate mai încolo, o să găsim oameni, candidaţi independenţi sau oameni care reprezintă ceea ce credem că ar trebui să fie sprijinit sau merită să fie sprijinit, nu vom ezita, nici eu, nici cei cu care începem acest proiect, să ne asociem în mod explicit, rămânând în continuare o mişcare nepolitică în sensul propriu, dar având o finalitate politică în dublu sens. Fie influenţăm dezbaterea publică cu soluţii, de ce nu cu iniţiative legislative populare, în care strângem semnături de la cetăţeni pentru anumite iniţiative, dar atunci când vom fi confortabili cu toţii că merită să sprijinim pe cineva, nu vom ezita să avem chiar şi un braţ politic, dar această mişcare rămâne nepolitică, rămâne o formă de asociere, rămâne o formă non-guvernamentală şi este, dacă vreţi, o inovaţie în ceea ce priveşte exprimarea publică în România. Deci aş spune că este mai mult decât un ONG, este mai puţin decât un partid politic, este ceva diferit, care sperăm să aibă un impact pozitiv în societate.

Rep.: Cum se va numi această mişcare?

M.G.: Aici a fost un efort de gândire şi de reflecţie şi de introspecţie din partea acestui grup foarte, foarte numeros. Am ajuns la concluzia că trebuie să reflectăm prin denumirea noastră şi prin ceea ce reprezintă simbolistica mişcării noastre lucrurile fundamentale ale societăţii româneşti şi ale românului în general. De aceea, decizia noastră este ca mişcarea să se numească "România noastră", să aibă casa ca şi simbol fundamental şi, practic, casa noastră România este ceea ce încercăm să promovăm. Aşa cum fiecare dintre noi vrem să ne facem ordine în propria casă, aşa cum fiecare dintre noi vrem să avem o casă în care şi copilul şi bunicul şi soţul şi soţia să se simtă împliniţi, aşa considerăm că această casă a noastră România reprezintă locul pe care trebuie să-l îngrijim şi trebuie să încercăm să vedem ce merge rău, inclusiv în politică, dar şi lucrurile bune pe care le putem face împreună. "România noastră" practic simbolizează ceea ce are mai valoros această ţară, iar "Casa noastră România" reprezintă locul de întâlnire în care se pot regăsi toţi românii, indiferent de categorie socială, indiferent chiar şi de preferinţă politică sau ideologică, este locul în care vrem să ne adunăm cu toţii.

Mai mult decât atât, decizia noastră este de a avea prezenţe fizice şi în ţară şi în străinătate, ele vor purta denumirea de "Casa România". Nu vă ascund faptul că ne-a plăcut această formă, pentru că ea reprezintă într-un fel şi o voce ceva mai afirmativă cu privire la mândria de a fi român. Şi acolo aş vrea să văd şi la Alba Iulia şi la Chicago, aş vrea să văd şi la Tecuci şi undeva la Milano sau la Bruxelles "Casa România", în care oamenii să vină cu plăcere, la care oamenii să vină să se adune şi să adune soluţii şi cred că această formulă "România noastră", "Casa noastră România" şi "Casa România" în ţară şi în străinătate ar reprezenta un răspuns foarte potrivit.

Rep.: Deci aveţi o denumire, aveţi o siglă. Care este statutul juridic al acestei mişcări şi cui aparţine ea? Cine şi-o revendică?

M.G.: În acest moment, decizia unanimă a iniţiatorilor acestei mişcări şi a ceea ce sperăm să devină membrii fondatori ai acestei mişcări este aceea de a o înregistra ca o asociaţie, practic ca un ONG. Şi am ţinut foarte mult să fie extrem de clar că, atâta vreme cât această mişcare va exista şi va avea energie şi va avea atractivitate, ea va continua să rămână o asociaţie şi nu un partid politic. Dar, în acelaşi timp, aşa cum am spus-o, nu vom ezita, atunci când vom simţi că putem sprijini pe cineva, că putem să dezvoltăm chiar şi un braţ politic distinct, dar asociat cu mişcarea, să o facem şi o să o facem la fel de transparent, aşa cum facem astăzi anunţul că este o asociaţie non-guvernamentală, dar cu ambiţii politice, să spunem că la un moment va exista şi un braţ politic, care să aibă, practic, două caracteristici. Unu: să se inspire de o manieră exclusivă din soluţiile, pragmatismul şi competenţa mişcării, deci practic să nu ne mai luăm să mai împrumutăm de hai-hui idei de politici publice şi atunci va exista o relaţie şi de inspiraţie, dar şi de control din partea mişcării către şi spre eventualul braţ politic.

Acolo nu vom putea să promovăm vreun candidat, dacă vom ajunge vreodată să avem o voce în politica şi în administrarea României ... niciodată un candidat pentru o funcţie aleasă sau un candidat pentru o funcţie numită nu va putea să fie desemnat fără girul explicit de competenţă şi integritate pe care mişcarea ni le va da. Dacă oameni din mişcare vor dori să facă un pas către politică, vor fi bineveniţi şi vor fi încurajaţi să o facă. Dacă lumea se simte mai confortabil să stea într-o zonă în care să influenţeze, în care să contribuie, în care să simtă că pot să faci diferenţa, dar fără să faci parte dintr-un partid politic, dorim să avem acest lucru şi vreau să vă spun că avem în mişcarea noastră oameni care vor să facă - unii foarte tineri chiar - care vor să facă pasul către politică explicită, alţii, majoritatea, care vor să rămână într-o zonă nepolitică, dar influentă în spaţiul public şi politic.

Rep.: Puteţi să-mi spuneţi cine vi s-a alăturat, cine va fi alături de dumneavoastră membru fondator al acestei mişcări.

M.G.: Membrii fondatori sunt evident o parte dintre cei care au fost iniţiatorii apelului pentru schimbare adevărată, de acolo a venit ideea, acolo este sursa noastră de inspiraţie şi energia, să spunem, creativă, dar sunt bucuros să văd oameni care vor fi şi astăzi prezenţi la lansare, oameni din zone profesionale diferite, oameni cu nume cunoscute în zona de medicină, de educaţie mă gândesc aici la Dana Safta, mă gândesc la Marian Staş, mă gândesc la Radu Magdin, un tânăr care s-a reîntors de la o companie importantă din Europa, a revenit acasă în viaţa publică, în viaţa civică, Mihaela Mihai, Ovidiu Lipan Ţăndărică, artişti, sportivi, Mihai Covaliu, fostul campion olimpic şi actualul antrenor al echipelor noastre de scrimă, de spadă. Sunt oameni care, prieteni şi cunoştinţe din străinătate, din America, din Europa, antreprenori şi cred că această componenţă, care practic acoperă tot ce înseamnă spectrul de societate românească, inclusiv oameni din provincie, pentru că nu Bucureştiul este singurul care are o înţelepciune şi dreptul de a emite pretenţii ni s-au alăturat, sperăm să vină şi mai mulţi. Vom păstra uşile deschise până la o anumită dată pentru membrii fondatori. Noi sperăm ca după o lansare, sperăm noi de succes, să ni se alăture cât mai multă lume şi, după aceea, evident, sperăm să avem o participare şi un sprijin din partea a mii şi mii de români.

Rep.: Aţi gândit un model de organizare la nivel naţional?

M.G.: Da, v-am spus. Ambiţia noastră este, şi suntem deja destul de avansaţi, de a avea reprezentanţe judeţene şi locale, dar şi în străinătate, sub denumirea şi egida de "Casa România". De aceea, în perioada următoare, pe lângă lansarea de aici, de la Bucureşti, pe lângă câteva lansări în străinătate, în Europa şi în America, vom merge cu toţii prin ţară, vom inaugura "Casa România" de la Craiova sau de la Iaşi, de la Cluj sau de la Tulcea, de la Constanţa sau de la Piteşti, evident, în măsura în care vom avea suficient de multă rezonanţă la nivel local. Nu dorim să fie exclusiv o mişcare a celor care muncesc şi trăiesc la Bucureşti sau muncesc şi trăiesc la New York sau la Chicago. Dorim să fie o mişcare care să reprezinte tot ce înseamnă România. Şi nu vă ascundem ambiţia de a avea până la urmă o reprezentare teritorială care să acopere întregul teritoriu românesc şi principalele comunităţi româneşti din străinătate.

Rep.: Acest proiect, această mişcare, face parte dintr-un proces de reinventare a dumneavoastră, nu neapărat ca om politic?

M.G.: Este, cred, o nevoie de reinventare a politicului, pe care românii o resimt. Eu nu pot să fiu ipocrit şi să spun că nu am făcut politică sau că nu sunt un om politic. Am văzut multe, ştiu multe, şi bune şi mai puţin bune, dar, într-un fel, acum am şi luxul de a privi inclusiv fostul meu partid şi partidele politice din România cu oarecare detaşare. Fiind independent, nefiind afliat politic la vreun partid în acest moment, pot să mă uit cu mai multă obiectivitate la modul cum se vede politica, de undeva din afară. Când eşti acolo, în ring, tot timpul ţi se pare că viaţa şi universul sunt dominate de partidul tău sau de meciul cu alte partide, de această competiţie politică. Nu. Există în acest moment o nevoie de reinventare a modului în care se face politică în România resimţit de 90% dintre români. Într-un fel, drumul pe care eu îl apuc acum alături de prietenii şi de cei care ni se vor alătura este un drum mult mai anevoios, mult mai riscant, pentru că e un drum nebătătorit, e un drum pe care puţină lume a reuşit să-l parcurgă până acum. Dar este clar, la atâţia ani după schimbările din 1989 şi la cinci ani după intrarea în Europa, că e nevoie de altceva. Cred că acest altceva putem să-l oferim şi noi. Dacă nu-l oferim noi, măcar să oferim un exemplu că se poate şi poate alţii, poate altele, poate cât mai mulţi, vor reuşi să reinventeze politica românească, pentru că este epuizată, decredibilizată şi, într-un fel, e o perioadă şi de penitenţă pentru mine, dintr-un punct de vedere, dar e şi o perioadă de linişte şi de construcţie, pe care nu le-am mai simţit de mult.

Rep.: Azi lansaţi acest proiect. Care va fi prima acţiune derulată în baza acestui proiect, vor fi dezbateri publice, reuniuni?

M.G.: Ceea ce dorim să facem este de a lansa în dezbatere publică proiecte şi teme care sunt cu adevărat relevante pentru România de azi şi pentru România noastră şi pentru Casa noastră România. Mă refer în primul rând la câteva proiecte care nu sunt neapărat cele mai mari ca volum, dar sunt cele mai de impact ca semnificaţie, şi aici mă refer la câteva mici proiecte pe educaţie, pe sănătate, pe economie sau pe cultură sau pe identitate naţională, astfel încât să putem să arătăm că se poate. Înainte să mergem la ceea ce este ambiţia noastră de a desena şi a proiecta şi a construi împreună un proiect pentru România, pentru următorii ani şi pentru următoarele generaţii, dorim să plecăm de la chestiuni mult mai empirice, mult mai simpe. Sunt enorm de multe proiecte de mare valoare care sunt astăzi în derulare în România, sunt oameni din alte organizaţii nonguvernamentale sau oameni şi din sfera publică care au proiecte interesante. Le vom susţine şi vom face din ele campanii şi dezbateri. În acelaşi timp, nu vă ascundem faptul că, având oameni atât de competenţi practic din toate sferele de activitate, vom încerca să construim - dar de jos în sus, nu de sus în jos - soluţii la adevărata problemă a României.

Problema României este o problemă legată de proasta administrare şi de enorma corupţie şi de slaba competenţă pe care factorul politic şi administrativ le demonstrează de prea multă vreme. De aceea omul potrivit la locul potrivit este o zicere românească plină de semnificaţii pentru noi. Dar, pentru a putea să construim o casă în care şi fundaţia şi pereţii şi duşumeaua şi tavanul şi podul şi subsolul şi garajul să facă parte dintr-un singur proiect, trebuie să avem îndrăzneala şi curajul să gândim cu capul nostru cam ce fel de Casă Romania dorim să avem pentru noi, cam ce fel de politică economică românească vrem să avem, cam ce fel de model de capitalism vrem să avem în această ţară, cam ce fel de relaţie stat-cetăţean vrem să avem în această ţară. Dar înainte să ne repezim - tentaţia politicienilor e de a spune aşa trebuie să facem - noi vrem să o luăm altfel, s-o luăm de jos în sus, de la fundaţie, să începem cu proiecte care sunt realizabile ca să reclădim încrederea că se poate face ceva în România şi după aceea să începem o dezbatere, dacă vreţi, o mare conversaţie naţională, în care să ajungem împreună cu cei care sunt cei mai buni oameni din această ţară la concluzia că aşa ar trebui să arate Casa noastră România - cu ambiţie foarte clară, aceea de a nu mai avea o Românie în care avem insule de excelenţă şi un ocean de disperare, ci să facem un salt de la lumea a treia, în care copiii mor înecaţi într-o hazna la o şcoală din privincie, la lumea întâi, care se numeşte lumea dezvoltată, lumea europenă.

Rep.: Sună frumos ce ne spuneţi, dar câţi au aderat la acest proiect şi câţi vor veni la lansare?

M.G.: Bun, din punct de vedere al mişcării, sunt aproape zece mii de oameni care au aderat la principiile acestui Apel pentru schimbare adevărată, sunt câteva sute bune de oameni care şi-au exprimat în mod fizic interesul de a fi alături de noi, în seara aceasta vom avea probabil în jur de 400-500 de invitaţi din toată ţara. Nu e mobilizare de tip eveniment de lansare de partide, pur şi simplu o adunare spontană, în care iniţiatorii mişcării i-au invitat pe cei pe care îi cunosc, cei care eventual sunt interesaţi, poate mulţi curioşi să vadă ce este acolo. Sunt convins că în foarte scurt timp aceste câteva mii de oameni care au reprezentat nucleul iniţiatic al acestei mişcări se vor transforma în nucleu de zeci de mii, sute de mii şi, dacă ne ajută Dumnezeu şi suntem credibili şi plini de nergie şi de sinceritate, sunt convins că o să fie şi milioane de români care se vor simţi atraşi de o astfel de abordare.

Rep.: Dumneavoastră veţi fi unul dintre cei care veţi candida în baza susţinerii acestei mişcări la un post de senator independent?

M.G.: Încă nu ştiu. Pur şi simplu nu am o obsesie politică imediată în acest moment. Sunt un om care a văzut suficient de multe. Nu cred că am nevoie să demonstrez foarte multe lucruri. Mi-aş dori o anumită formă de revanşă, dacă vreţi, în sensul larg al termenului, în sensul că aş vrea să fac lucrurile diferit, mai bine decât am reuşit să le fac în trecut. Dar nu este problema ce fac eu, ci dacă putem într-adevăr să încurajăm oameni de bună calitate, competenţi, integri, care să aibă curajul să se implice în politică sau să susţină idei în arena publică din România. E un proiect pe patru-cinci ani de zile. Nu vă ascund faptul că o parte dintre cei cu care am început acest nou proiect sunt interesaţi chiar şi de alegerile locale, în sensul că sunt oameni care eventual ar dori să candideze ca independenţi, de ce nu? E o formă şi de rodaj un pic, dar nu este o obsesie legată de alegerile acestea, următoarele sau cele de după. Este pur şi simplu dorinţa de a face lucrurile diferit şi de a arăta că se poate face ceva diferit în România. Acesta e de fapt marele pariu, aceasta este marea provocare. Şi eu cred, din ceea ce simt, cel puţin, că există în acest moment o emulaţie şi un sentiment pozitiv faţă de lucruri care sunt cu adevărat diferite faţă de modul clasic de a face politică.

Rep.: Unii ar putea să spună că aţi folosi sau aţi putea folosi acest proiect pentru a-l utiliza ca platformă politică sau electorală. Ce le răspundeţi?

M.G.: Spun că această mişcare va rămâne o mişcare non-politică, ca mod de organizare şi ca mod de expresie publică. O spunem şi o spun la fel de sincer încă de la început - că nu excludem posibilitatea şi chiar putem să ne gândim că, la un anumit moment, atunci când condiţiile vor fi reunite, când va exista suficient de multă atractivitate, tracţiune, interes, să existe şi o formă de exprimare politică, punctuală sau globală, într-un braţ politic sau pur şi simplu sprijinind oameni şi idei şi platforme. Nu am luat această decizie încă, pentru că nu aş vrea să punem caii înaintea căruţei, pentru că nu este normal să fie aşa. Un singur lucru pot să spun - este că nu trebuie neapărat să fii primadonă în politică ca să poţi să faci un lucru bun pentru ţără, nu trebuie să fii neapărat un politician care candidează ca să poţi să influenţezi dezbaterea publică.

Dar trebuie să ştim de asemenea că democraţia înseamnă şi Parlament, democraţia înseamnă şi administraţie locală, că democraţia înseamnă şi voturi, că democraţia înseamnă mai mult decât cei 40% care votează constant pentru alegeri. Şi apelul nostru este şi pentru cei care au o preferinţă politică deja şi sperăm să-i convingem că avem ceva de spus, şi pentru cei care au loialităţi politice explicite astăzi, dar mai ales pentru cei care nu se regăsesc nicăieri. Ei sunt peste 60% din populaţia României. Deci aici este de fapt adevărată bătălie - în reclădirea unui interes civic şi democratic acolo unde oamenii au pierdut speranţa că oricine ar putea să facă ceva în această ţară. Aceasta este de fapt marea provocare. Dacă acest răspuns al nostru va fi credibil pentru acest tip de public, în clipa respectivă putem să spunem că va fi probabil mişcarea civică şi politică care poate într-adevăr să răstoarne actualul sistem politic. Dar aceasta este poate peste câţiva ani de zile. Acum vrem să începem modest, să începem practic, să începem fără mari pretenţii, pur şi simpu să începem, să începem un drum diferit.

(Material realizat de Liviu Dădăcuş, liviu.dadacus@mediafax.ro).