EXCLUSIV. Insecuritate. Ioan Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor: „E nevoie de un plan naţional. Mor rând pe rând micile companii care nu-şi mai permit să plătească angajaţii”

Ioan Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei pentru IT&C din Camera Deputaţilor, spune că România riscă să-şi piardă poziţia pe care o deţine în Europa şi în lume pe piaţa de comunicaţii şi tehnologia informaţiei dacă nu rezolvă problemele legate de infrastructura universităţilor şi lipsa personalului didactic care să instruiască un număr mai mare de studenţi în domeniu.

Deputatul Ioan Sabin Sărmaş mai spune că autorităţile trebuie să profite şi să atragă relocarea producţiei de semiconductori în România, să modifice legislaţia pentru a deveni mai prietenoasă şi să pună bani pentru risc ca să încurajeze start-up-urile.

De asemenea, Ioan Sabin Sărmaş atrage atenţia că România nu se poate digitaliza cu specialişti care câştigă de patru ori mai puţin în instituţiile publice decât la privat şi spune că statul trebuie să aibă curaj să dea salarii bune acolo unde trebuie.

Preşedintele Comisiei IT&C mai spune că e nevoie de o strategie naţională care să combată destructurarea companiilor provocată de presiunea unei pieţe libere şi a unui număr redus de absolvenţi în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

Prezentăm principalele declaraţii ale preşedintelui Comisiei pentru IT&C din Camera Deputaţilor, Ioan Sabin Sărmaş, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Ioan Sabin Sărmaş: România s-a consolidat în Europa şi în lume ca o piaţă care oferă multă calitate în ceea ce priveşte serviciile de IT. Dar, cum este cazul comunicaţiilor, unde iarăşi stăm bine şi oferim  servicii de comunicaţii de bandă largă internet cu mare viteză în Europa, nu e un bun câştigat. Dacă nu acţionăm din timp, dacă nu avem o strategie, ne vom pierde poziţia asta. Marea presiune pe piaţa noastră este că sunt prea puţini absolvenţi produşi de universităţi. Şi sunt două motive. Lipsa capacităţii, a infrastructurii universităţilor şi lipsa personalului didactic care să instruiască un  număr mare de studenţi în domeniul IT&C. Există şi soluţii. E o provocare cumva foarte accentuată în Europa, o provocare globală, dar Europa are un deficit mare, mare de IT-işti. Noi mai suntem şi supuşi riscului de a ne pleca IT-iştii din ţară.

„Asistăm la o destructurare a IMM-urilor româneşti din zona IT&C”

Ioan Sabin Sărmaş: Ce trebuie să facem? Învăţământul dual este soluţia, soluţia simplă pe care au adoptat-o şi alte ţări europene. Adică, să luăm studenţi şi în companii. Adică, să facă mai multă teorie în universităţi şi practică mai multă în companii. Şi atunci vom avea studenţi, care după ce vor absolvi, vor şti să folosească cele mai noi tehologii la locul de muncă, vom lua presiunea de pe universităţi care nu au infrastructura să educe simultan un număr atât de mare de studenţi şi cu siguranţă vom crea colaborări între universităţi şi mediul privat astfel încât să nu-şi mai taie craca de sub picioare companiile, furând 2-3 angajaţi ai universităţilor, 2-3 profesori pentru a deveni programatori într-o companie.

Ioan Sabin Sărmaş: E nevoie de un plan naţional, lucrurile nu sunt foarte complicate. E nevoie de o abordare naţională care să ne ducă de la 7% din PIB la 14% din PIB. Componenta din Legile Educaţiei care ţine de învăţământul dual este o gură de oxigen pentru industria IT&C din România, este vitală. Asistăm la o destructurare a IMM-urilor româneşti din zona IT&C. De ce? Pandemia a liberalizat foarte mult piaţa muncii. IT-iştii din România cu un PFA sau o microîntreprindere lucrează direct pentru companii din afară, la nişte venituri pe oră pe care nicio companie din România nu le poate egala. Care e efectul secundar? Mor rând pe rând micile companii care nu-şi mai permit să plătească angajaţii, dispare cultura organizaţională, tu nu mai ai oameni care se formează, care dobândesc şi alt tip de cunoştinţe într-o companie, lucrează doar pentru o companie din afară la distanţă, nu poate să crească decât din punct de vedere tehnic, fără să aibă o dezvoltare mai amplă, fără să urmeze o carieră. Şi-atunci avem un dublu risc: de destructurare al companiilor din cauza presiunii unei pieţe libere şi de un număr redus de absolvenţi.

„Ne e frică să dăm salarii bune acolo unde trebuie să dăm salarii bune”

Ioan Sabin Sărmaş: Astăzi îţi trebuie o echipă de cinci avocaţi după tine ca să iei o finanţare de o sută, două un milion de euro în România, într-o rundă de finanţare pentru că Legea 31 privind societăţile din România arată foarte prost, nu e prietenoasă deloc. E un obiectiv pe care îl avem mai mulţi colegi parlamentari, vom schimba în perioada următoare legea, pentru a crea un fundament pentru companiile care vor să crească aici. Şi atunci vom avea mai mulţi IT-işti care cunosc domeniul AI sau mai mulţi IT-işti specializaţi în cybersecurity şi protejează reţelele de energie. Sau mai mulţi specialişti pe tehnologii care ţin de 5G care sunt tehologii emergente şi care sunt de fapt viitorul tehnologiei în lume. Pentru că altfel, noi suntem într-o competiţie cu Africa, cu Asia, unde ei sunt mult mai mulţi. E complicat să câştigi bătălia.

Ioan Sabin Sărmaş: Eu cred că alocarea asta a nu ştiu cât la sută din PIB s-ar atinge dacă noi, politicienii, am renunţa la câteva lucruri populiste şi nocive. Adică, ne e frică să dăm salarii bune acolo unde trebuie să dăm salarii bune. Noi vrem să digitalizăm România cu IT-işti din instituţii publice care câştigă de 4 ori mai puţin decât în privat. Vă daţi seama care sunt oamenii care vin să-ţi stea într-o instituţie publică şi care sunt favorizaţi de un context, cei care au condiţii bune acasă, nu au nevoie de acei bani şi nu vor sau nu pot să meargă în privat şi cei care nu performează de cele mai multe ori în zona privată. S-ar putea să fie asta din urmă şi e firesc. Oamenii buni nu o să rămână să lucreze pentru stat oricât de mult şi-ar iubi ţara asta, la un moment dat pleacă.

„Statul trebuie să pună la bătaie bani pentru risc”

Ioan Sabin Sărmaş: Dacă vrem să investim în România, trebuie să investim în primul rând fără să avem echipe de programare, pentru că şi Estonia s-a digitalizat bazându-se pe companii, dar a avut în instituţiile ei publice oameni care au înţeles ce trebuie să ceară, ce să urmărească când li se livrează o soluţie. La noi, din păcate, sunt foarte puţini aceşti oameni. Asta este o investiţie pe care statul român trebuie să o facă. O altă investiţie pe care statul trebuie să o facă este să pună la bătaie bani pentru risc. Tu ca stat trebuie să-ţi asumi când investeşti că din 10 start-up-uri, 9 vor muri şi să nu le spui că le iei banii înapoi, casa, maşina şi masa peste 5 ani dacă nu au succes. Nu poţi să obligi pe cineva la succes într-o zonă în care riscul este la el acasă.

Ioan Sabin Sărmaş: Securitatea cibernetică este unul dintre domeniile, la care, slavă Domnului, stăm bine. Putem să stăm mult mai bine. Am văzut nişte rapoarte internaţionale care spun că suntem pe locul 60 şi ceva în lume. E decent. Din punct de vedere al infrastructurii, ţara noastră este pregătită în a face faţă unor riscuri cibernetice. Putem mult mai bine de atât, dar suntem într-o zonă decentă, suntem în prima treime, este ok. Există câteva instituţii fanion care îşi fac treaba foarte bine, dacă vorbim de atacuri cibernetice, atacuri statale.

Ioan Sabin Sărmaş: Când am spus că stăm bine, mă refeream la 2-3 instutuţii cheie. În rest să nu vă imaginaţi că e o cultură a securităţii cibernetice foarte bună prin instituţiile publice. Mulţi cred că dacă serverul e sub birou, e sigură informaţia. Nici vorbă. E probabil cel mai prost model. Avem mult de lucru aici. În companii, în România, de asta suntem pe locul 67, iarăşi avem multe de învăţat. Lumea nu investeşte suficient  în soluţii de securitate cibernetică până când nu o păţeşte. Ştiu companii care au fost atacate cibernetic, care nu au trecut niciodată prin ce au trecut, care au plătit sute de mii de euro pentru a-şi recupera datele şi s-au ales cu o mega pagubă. Atacuri sunt în fiecare zi. Ştiu companii care erau foarte aproape de a intra în faliment pentru că le-a fost criptat tot codul-sursă pe care ei îl ofereau clienţilor. Practic, ei nu mai aveau control asupra muncii pe care au făcut-o pentru clienţi. Lucrurile astea se întâmplă zilnic. Cei care o păţesc vorbesc foarte puţin pentru că asta ar arăta o vulnerabilitate a lor în raport cu piaţa, cu partenerii. Ei, aici trebuie să intervină statul, să arate riscurile şi iarăşi să pună nişte bani pe masă.

„Există în momentul de faţă 2,7 miliarde de oameni care nu au avut niciodată acces la internet”

Ioan Sabin Sărmaş: România e mai puternică în ITU ca niciodată. Şi nu întâmplător are secretar general o doamnă, care este americancă, pentru că SUA au înţeles importanţa strategică a acestei organizaţii. În această organizaţie strategică la nivel internaţional, România se află în cea mai bună poziţie pe care a avut-o vreodată. Ce trebuie să facă? Trebuie să ia companiile şi universităţile româneşti să le ducă aproape de ITU. Trebuie să le facă relevante la nivel internaţional. Nu trebuie să mergem cu sutele acolo, nu sunt sute de membri de sector. Membri de sector înseamnă companii şi universităţi, ceilalţi sunt statele membre, dar România trebuie să-şi crească echipa care acţionează în cadrul ITU, să impună din România politici la nivel global pentru că pentru politici nu-ţi trebuie cine ştie ce infrastrictură, îţi trebuie creier, oameni pricepuţi. Şi asta avem în România, e simplă investiţia, şi trebuie să ia companiile româneşti şi să le dea o oportunitate să se exprime, fie prin politici, fie prin standarde pe care vor să le impună la nivel intern şamd. Să-ţi câştigi dreptul ăsta, forţa asta fără să ai în ţara ta un astfel de eveniment e foarte greu, aproape imposibil. E, asta e mina de aur.

Ioan Sabin Sărmaş: Există în momentul de faţă 2,7 miliarde de oameni care nu au avut niciodată acces la internet. E o cifră pe care ITU şi-a propus până în 2030 să o ducă la zero. Şi-a propus să atingă conectivitatea universală. Nu poate să o facă de una singură, o face cu statele membre. Ce poate să facă este să ofere asistenţă, să vină cu politici la nivel global care să facă accesul la internet posibil peste tot în lume. Unii ar putea să spună că este peste tot în lume, că avem companii satelitare care oferă servicii de internet şi foarte simplu îţi cumperi un device şi ai internet oriunde în lume asta sau vei avea curând dacă nu e acoperită zona asta. Vine a doua provocare pentru ITU aceea de a avea internet pentru toţi locuitorii planetei până în 2030, dar la un preţ care e decent pentru o zonă sau alta a lumii. Bariera mare aici e că din punct de vedere economic nu este o investiţie rentabilă pentru companiile de telecomunicaţii tradiţionale în special, să meargă să pună infrastructură de fibră optică acolo când are 5, 10 sau 500 de abonaţi, costurile fiind mult mai mari. Dar nu e vina lor. Acei oameni sunt condamnaţi la necunoaştere şi lipsă de acces la informaţie. Ăsta e principalul obiectiv al ITU. Este ambiţios şi se traduce în foarte multe acţiuni.

Ioan Sabin Sărmaş: Dacă China va spune mâine că nu mai livrează semiconductori, omenirea are o problemă. De asta cred că multe dintre capacităţi, şi asta trebuie transformată într-un avantaj pentru Europa de Est şi pentru România în special. Noi putem să fim o ţară în care să se relocheze infrastructuri de producţie de semiconductori pentru că avem şi know-how, avem şi specialişti, nu foarte mulţi, dar avem suficienţi încât să punem bazele unei astfel de industrii. Asta se va întâmpla. Cred că se vor aduce facilităţi, chiar dacă costul va fi un pic mai mare, ţările vor decide, ok e un risc prea mare, e un risc strategic, asta s-a întâmplat şi cu 5G, trebuie să ne uităm cu atenţie cine produce componentele, unde se produc, care sunt riscurile, care este lanţul de distribuţie şi cum le protejăm faţă de riscuri.

“În 10 ani cred că România poate să fie complet digitalizată”

Ioan Sabin Sărmaş: În 10 ani cred că România poate să fie complet digitalizată, atât i-a luat Estoniei, cu o populaţie în proporţie de 95% instruită digital. Am avut o discuţie la o conferinţă ITU, la un site event cu fosta preşedinte a Estoniei şi am întrebat-o dacă e mai complicat dacă eşti o ţară mai mare şi a spus că e o scuză. Consider că are şi nu are dreptate. Dar, într-adevăr e folosită de marile ţări ca şi scuză. Ţările mari au sisteme mai puţin dinamice, instituţii care se mişcă mai greu.

Ioan Sabin Sărmaş: Cred că statul va fi nevoit să sprijine companiile de telecomunicaţii care nu trec printr-un moment bun, criza din energie i-a afectat şi pe ei. Legea 5G care scoate un furnizor de echipamente de pe piaţă a avut iarăşi un impact asupra lor, costurile pe care le au cu spectrul de frecvenţă sunt iarăşi o povară. Deci statul va trebui să se gândească cum sprijină companiile de telecomunicaţii să vină să investească într-o astfel de infrastructură care îţi conectează un spital din România la infrastructura 5G globală, să ai astfel de servicii de telemedicină. Deci asta este un pas. Lucrurile nu se vor întâmpla de pe azi pe mâine pentru că companiile îşi fac un calcul. Câţi bani scoatem din infrastructura asta? Păi dacă avem un spital în România şi e folosită infrastructura de 3 ori pe săptămână, nu o să investim în asta. Deci aici trebuie să avem aşteptări limitate şi să vedem ca stat cum sprijinim astfel de soluţii şi cum salvăm vieţi în cazul ăsta. Şi pentru anumite tipuri de soluţii trebuie să lucrăm la legislaţie pentru că legislaţia în domeniul medical nu e una care se schimbă în fiecare zi şi e una care se tratează cu multă, multă precauţie.