EXCLUSIV/ INTERVIU - Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache: Săptămâna viitoare vom elabora noul cadru de funcţionare al DIPI

Într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, Dragoş Tudorache, ministrul Afacerilor Interne, susţine că printre măsurile identificate pentru buna desfăşurare a alegerilor parlamentare se află propunerea ca procesul de numărare a voturilor să fie poată fi înregistrat video, urmând să aibă loc consultări cu reprezentanţii Biroului Electoral Central şi ai Autorităţii Electorale Permanente.

Dragoş Tudorache susţine că ar fi necesare mecanisme de alertă în caz de cutremur şi prin intermediul posturilor private de televiziune şi radio.

În ceea ce priveşte colaborarea cu structurile de parchet, ministrul susţine încheierea de protocoale de colaborare între parchete şi Poliţia Română, nefiind adeptul unor structuri proprii de poliţie în cadrul Parchetului General şi DIICOT.

Redăm mai jos interviul integral cu ministrul afacerilor interne:

Reporter: De ce aţi acceptat funcţia de ministru pentru o perioadă determinată? Ce veţi face după ce se termină mandatul?

Dragoş Tudorache: Perioada e determinată de faptul că mandatul acestui Guvern este determinat. De ce am acceptat? Pentru că mi-a cerut-o premierul şi cam atât. Premierul a considerat că e important ca la acest minister să vină cineva din afara sistemului, chiar entru o perioadă atât de scurtă, întrucât exista din punctul Guvernului de vedere, lucru confirmat şi în discuţiile cu domnul preşedinte, există această prioritate clară de a reorganiza, de a reaşeza structura DIPI. Fusese în centrul unor dosare penale şi atunci nevoia de a veni cu cineva din afară era foarte limpede pentru premier. M-a solicitat să preiau acest post, am făcut acest lucru.

R.: Ce măsuri aţi identificat în cazul reorganizării DIPI? Spuneati ca în două săptămâni veţi prezenta un plan de reorganizare a departamentului? Care este acela, ce veţi schimba? Cum vor fi diferenţiate competentele DIPI de al SRI? Unde se intersectau, în privinţa competentelor, cele două servicii?

D.T: Aici, la acest moment, nu vă pot da mai multe detalii decât ceea ce am declarat deja public acum două săptămâni. Este foarte adevărat că am promis această reformă în două săptămâni, a durat mai mult faţă de cât am estimat inţial faza de analiză. Am vrut să fac această analiză într-un mod serios, am vrut să am discuţii cu toate instituţiile care sunt fie beneficiare ale activităţii Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), sau ar trebui să fie, şi instituţiile cu care DIPI interacţionează în atribuţiile lor. Am avut discuţii cu toate componentele Ministerului de Interne, am avut discuţii cu parchetele, cu SRI. Am finalizat partea de documentare şi planul este ca săptămâna viitoare să elaborăm efectiv noul cadru de funcţionare, să realizăm şi organigramele, regulamentul de funcţionare, în aşa fel încât atunci când vom ieşi cu actul normativ să avem şi zona de reglementare secundară foarte bine articulată. Activităţile unei astfel de structuri în cadrul Ministerului de Interne, chiar şi în forma reorganizată, sunt esenţiale pentru acţiunile ministerului, nu ne putem permite sincope în activitate. E foarte important ca la momentul în care acel T0 în noua structura intervine să avem deja toate regulile foarte bine scrise pentru a ne putea asigura că există continuitate în operaţiunile care se află î derulare. Săptămâna viitoare vom finaliza redactarea tuturor acestor documente, şi primare şi secundare, urmând ca fie la sfârşitul săptămânii viitoare fie începutul săptămânii următoare să pot ieşi public şi să încep să explic elementele principale ale acestei reforme. Vom ieşi chiar şi cu elementele normative, vom ieşi în transperenţă publică o perioadă scurtă dar importantă pentru consultare publică. Apoi urmează, cu premierul şi cu restul colegilor din Guvern, să hotărâm şi modalitatea de adoptare a cadrului.

R: Cum aţi găsit lucrurile la minister?

D.T: În mare parte, în ordine. Este un minister care funcţionează şi este foarte bine organizat. Asta e o observaţie pe care nu o fac doar din cele trei săptămâni pe care le-am petrecut aici, e o observaţie pe care am avut-o şi din postura de şef al Cancelariei, pe unde vedeam activitatea tuturor ministerelor. Este un minister care prin natura lui şi prin felul în care este organizat livrează întotdeauna la timp şi livrează bine. Eu însă, ca şi manager, ca şi om, pornesc întotdeauna la drum acordând încredere colaboratorilor cu care lucrez, iar dincolo de această încredere pe care o investesc aştept rezultate. La acest moment suntem la perioada în care am acordat această încredere. Interacţiunea cu structura de comandă, cu oamenii pe care am reuşit să îi cunosc în aceste trei săptămâni, dincolo de structura de comandă, interacţiunea este foarte bună. Aştept şi rezultatele pe fiecare domeniu în parte, pe priorităţile anunţate dar şi pe funcţionalitatea de zi cu zi a ministerului. E un minister care ţine foarte multe lucruri în mână şi dincolo de priorităţi e şi o gestiune de zi cu zi pe care trebuie să o asigurăm. Deci, până la acest moment, sunt mulţumit de activitatea ministerului.

R: În aceste săptămâni aţi discutat, v-aţi consultat cu şefii de arme? Aţi primit propuneri de schimbări?

D.T: Da. Vă spun cu toată sinceritatea că am fost plăcut surprins de modul de interacţiune cu toate armele cu care am discutat, cu structura de comandă, cu oamenii din eşaloanele 2 şi 3. Am găsit absolut peste tot o dorinţă de a veni cu idei noi în încercarea de reorganizare pe care o facem, nu doar legată de DIPI ci şi foarte multe idei noi de schimbare pe alte paliere, începând de la proiecte resurse umane, alocarea fondurilor şi toate problemele de zi cu zi pe care le-am tratat împreună cu ei. Deci, am găsit cretivitate şi idei noi. Voi încerca să canalizez aceste idei noi către rezultate. Timpul e scurt dar sunt chestiuni punctuale unde cred eu că se pot vedea rezultate.

R: Rechizitoriile DNA, cererile de urmărire penală, demisiile din ultimii ani, tind să indice că nu avem un minister de interne reformat. Aţi demarat o reforma? Ce puteţi face în doar câteva luni de mandat? Care au fost factorii care au impiedicat reformarea ministerului?

D.T: E bine de plecat în această discuţie de la o realitate şi anume faptul că este un minister care are 130.000 de oameni. Deci, cine crede că un minister cu 130.000 de oameni se poate reforma într-un timp scurt, cum ar fi trei luni, e clar că greşeşte. Nu mi-am pus ca obiectiv reformarea ministerului ca atare. Ceea ce eu vreau să fac sunt două lucruri care la rândul lor pot genera anumite consecinţe, anumite procese care pot continua şi dincolo de plecarea mea. Este vestita reorganizare a DIPI, care cred eu că va genera în sistem un suflu nou pentru că ceea ce eu încerc să fac este să întorc această structură, care până acum a fost foarte opacă în felul în care funcţiona, în primul rând către sistem şi pentru a servi beneficii şi obiective care să fie percepute şi de către oamenii din sistem ca venind în sprijinul lor, faţă de realitatea de până acum când toate armele percepeau DIPI ca pe o structură care nu lucra împreună cu ei sau pentru ei. În al doilea rând, ceea ce eu vreau să fac în acest interval scurt este o analiză foarte profundă pe politica de resurse umane a ministerului pentru că ne confruntăm cu o situaţie dificilă. Plecarea masivă din sistem în urma legii pensiilor speciale. Pleacă foarte mulţi oameni cu experienţă. Plecarea lor lasă în mod evident un gol, un gol pe care chiar dacă îl acoperim prn recrutări masive din sursă internă, din sursă externă, tot e nevoie de o politică de resurse umane foarte bine aşezată, care să ţină cont de ceea ce vine din şcolile de subofiţeri, din Academia de Poliţie, deci, intrările naturale în sistem din instituţiile de învăţământ ale ministerului, dar care să introducă şi un element de gestiune a mobilităţii pe diversele arme, lucruri care până acum se întâmplă cumva ad hoc şi nu în mod organizat. Sunt arme specifice în care vârsta are un rol important, nu te poţi aştepta ca un pompier după o anumită vârstă să se mai poată urca pe scară la fel cum un jandarm după o anumită vârstă să mai poată ieşi în stradă. Atunci trebuie gândită o politică de mobilitate în interiorul sistemului, dintre arme, care să permită valorificarea experienţei dintr-o armă în alta şi să permită şi o gestiune de resurse umane în mod dinamic. Este un lucru pe care cred că îl pot face chiar şi în aceste trei luni, de a lăsa o politică scrisă care să poată fi implementată. Pentru aceasta mă voi baza pe interacţiune între colegii pe resurse umane care lucrează aici în minister şi sindicate, pe care le-am invitat să participe în mod activ în grupul de lucru pe care îl organizăm acum.Cred eu că prin combinaţia acestor schimbări sistemice şi decizii punctuale luate zi de zi, combinaţia lor să dea o nouă direcţie ministerului chiar şi într-un interval atât de scurt.

R: Aţi avut discuţii cu cei din conducerea DIICOT, Parchetul General cu privirea la solicitările de alocare a poliţiştilor? Care este poziţia dumneavoastră în această chestiune? Ştim că odată cu OUG de după decizia CCR privind realizarea supravegherii tehnice au fost alocaţi câte 40 de politisti celor trei structuri de parchet? Au ajuns efectiv aceştia la parchete?

D.T: Acele grupuri de câte 40 de ofiţeri prinşi în Ordonanţa 6 din primăvară au fost alocaţi deja la nivel de DNA, nu au fost alocaţi la nivel de DIICOT şi Parchet General, dar asta pentru că, spre deosebire de DNA care avea structura şi modalităţile de declanşare foarte bine conturate, celelalte două structuri încă nu aveau aceste organigrame, aceste structuri create. Noi, la nivel de Minister de Interne, ne-am exprimat disponibilitatea încă din luna mai de a proceda la aceste delegări şi am solicitat celor două structuri de parchet să ne propună în mod concret modul de structurare a celor 40 de cadre, câţi subofiţeri, câţi ofiţeri, câţi agenţi, pentru a şti exact profilul celor care urmează să fie detaşaţi. Până la acest moment, nu ne-au sosit aceste organigrame de la cele două structuri, dar dimineaţă am avut o întâlnire cu procurorul general al României şi cu şeful structurii DIICOT şi am înţeles că acum sunt pregătire, că vor fi trimise Ministerului de Interne cât mai repede. Apoi sigur că vom răspunde imediat şi vom detaşa cele două grupe de câte 40 de poliţişti la cele două structuri. Acesta este un aspect. Al doilea este dacă dincolo de această alocare de 40 de resurse e bine sau cum e mai bine să aşezăm colaborarea dintre Poliţia Română şi structurile de parchet. Aici părerea mea este că între o soluţie permanentizată, instituţionalizată de alocare a unor structuri de poliţie judiciare şi o a doua opţiune de a merge pe o modalitate de colaborare mult mai flexibilă, spun cu toată deschiderea, am deja o opţiune către al doilea scenariu. Pentru că priorităţile de politică penală sunt în continuă evoluţie. E posibil ca într-un an să am o prioritate de politică pe zona de evaziune fiscală, motiv pentru care în aceea perioadă parchetul să simtă nevoia unei alocări suplimentare pe zona de combatere a evaziunii fiscale. Asta nu înseamnă că trebuie să ne grăbim şi să creăm o poliţie judiciară fiscală dedicată, specializată, care să fie alipită Parchetului General. Pentru că e posibil ca în doi ani de zile, tocmai pentru că dovedesc că sunt eficient în combaterea acelui fenoment, e posibil ca în acel moment să nu mai avem nevoie de acel număr de resurse pentru acel fenomen şi e posibil ca prioritatea să-mi apară în altă zonă. E posibil chiar ca în acelaşi timp să constat că e în creştere fenomenul de trafic de droguri şi atunci să fie necesar să aloc resurse specializate în aceea zonă. Eu cred că este foarte important, mai ales în condiţiile în care ne confruntăm în continuare cu o lipsă de resurse la nivelul Poliţiei Române, să nu fixăm, să nu instituţionalizăm o alocare rigidă pe o structură de parchet sau pe alta, ci să încercăm să folosim în mod dinamic resursa poliţiei, alocând în funcţie de priorităţi. Cantonarea în nişte poziţii rigide nu ajută. Ceea ce este important pentru parchet, şi eu înţeleg, legătura strânsă pe relaţiile de muncă între procuror şi poliţişti. Asta se poate realiza, fără a veni neapărat cu soluţii legislative rigide, se poate realiza prin protocoale de colaborare. Am avut această discuţie chiar dimineaţă la Parchetul General, concluzia a fost să avem în perioada următoare discuţii pe marginea unor astfel de protocoale de colaborare. Nu vreau să anticipez răspunsul formal al colegilor din parchete, dar eu cred că atâta vreme cât ne înţelegem foarte bine interesul pe care îl avem şi unii şi alţii, atâta vreme cât suntem de acord că interesul nostru comun este să găsim soluţiile cele mai adecvate la a lupta şi combate fenomenele infracţionale respective, eu sunt convins că vom găsi înţelegere.

R: Aţi consultat documentele a căror desecretizare a fost solicitată de DNA? Care este opinia dvs, era întemeiată solicitarea DNA. Exista cadru legal?

D.T: Din punctul meu de vedere există cadru legal pentru desecretizarea documentelor. Trebuie parcurşi anumiţi paşi în desecretizare. Există, tocmai că există un cadru legal foarte bine definit raportat la etapele care trebuie urmate. Suntem acum în lucru, ne-a venit în mod formal cererea din partea DNA pentru desecretizare. Suntem acum în lucru urmând aceste etape care trebuie parcurse şi eu sper ca în cel mai scurt timp să fim în măsură să răspundem cererii DNA.

R: Spuneaţi că se vor gândi, la nivelul instituţiei, alte măsuri care să asigure integritatea procesului electoral. Au fost conturate deja? Va fi ceva nou faţă de măsurile de la alegerile trecute?

D.T: Da, sunt câteva lucruri noi faţă de alegerile trecute, dincolo de sistemul informatic pentru evitarea votului multiplu pe care îl vom folosi din nou. Pe mine mă interesează foarte mult să elimin orice urmă de suspiciune în faza de după închiderea secţiilor de vot. Nu vreau să fac niciun proces de intenţie nimănui, nu vreau să judec trecutul, dar la fiecare proces electoral au existat suspiciuni, acuzaţii legate tocmai de aceea perioadă, de ceea ce se întâmpla în secţiile de vot după ora 21.00. Mie mi se pare că societatea românească are nevoie de un proces electoral sănătos, democraţia românească are nevoie de un proces electoral care să nu fie atacabil, să nu poată fi suspectat de nicio neregulă. Şi atunci interesul meu, atenţia mea se va concentra pe găsirea unor măsuri care să însănătoşească cât mai mult aceea zonă, să dea cât mai multă transparenţă şi să poată audita, dacă Autoritatea Electorală va fi sesizată, aceea zonă, aceea perioadă. Cum? În primul rând securizând ştampilele de vot. La acest moment legea prevede că ştampilele sunt puse şi sigilate într-un plic imediat după închiderea urnelor, dar practic e o măsură care nu poate fi verificată. Prima măsură la care lucrăm acum este de a găsi modalitatea prin care putem să şi verificăm că la ora 21.05 nu mai există nicio ştampilă care să fie sigilată, predată pe bază de proces verbal unui element neutru. În al doilea rând, eu aş merge până la a găsi modalităţi de înregistrare video a procesului de numărare a voturilor, într-un mod complet neutru, astfel încât dacă există sesizări pe nereguli Autoritatea Electorală Permanentă sau orice autoritate abilitată să verifice să poată verifica ce s-a întâmplat în secţia de vot. Ar fi şi păcat pentru că s-au făcut investiţii mari în tehnică informatică prezentă în fiecare secţie de vot, ea poate fi fără niciun cost suplimentar folosită în acest cadru. Sunt importante discuţiile pe care le voi avea în perioada următoare cu AEP şi cu Biroul Electoral Central pentru a găsi şi cadrul reglementat prin care acest lucru să se poată întampla. Sper să găsesc încrederea necesară acolo pentru a putea să aplicăm aceste măsuri.

R: Colegul dumneavoastră din cabinet, şeful Corpului de Control, a criticat în termeni duri reacţiile mai multor instituţii după cutremurul din weekend, printre acestea şi instituţii din subordinea MAI. Sunt probleme de reacţie? De informare a populaţiei? Credeţi că mai este nevoie de pregătire?

D.T: Perfecţiunea nu se poate atinge niciodată într-o astfel de activitate de pregătire la situaţii de criză. Răspunsul la o criză, indiferent cât de bine ar fi pregătite instituţiile cu atribuţii în domeniu răspunsului la criză, întodeauna lasă cuiva, la nivel personal, ceva de dorit.Tocmai în această notă perosnală pun şi reacţia domnului Vali Mircea şi cred eu că şi în reacţiile care au urmate după acele declaraţii au fost evident comentarii de natură personală. În raportul prezentat la Guvern cu doar câteva zile înainte de cutremur veţi vedea şirul de campanii şi activitatea de informare care s-a făcut până la acest moment, dacă mă întrebaţi dacă e destul -niciodată nu e destul, dar tot ceea ce s-a făcut până acum, şi la Ministerul de Interne şi Ministerul Dezvoltării, a arătat şi arată că există o preocupare foarte serioasă pe această zonă, de a pregăti populaţia pentru aceste situaţii. În ceea ce priveşte răspunsul de după cutremur, având în vedere ora la care s-a petrecut, eu cred că reacţia ISU a fost adecvată. Serviciul 112 s-a comportat aşa cum ar fi trebuit să se comporte în astfel de situaţii. Elementul care cred eu că nu este suficient articulat este modalitatea în care primele informaţii, date care reies din analizele ISU ajung pe canalele media. Aici există un protocol cu TVR-ul şi cu Radio-ul public, dar cred că va trebui să gândim nişte mecanisme care să meargă dincolo de televiziunea naţională, chiar dacă intrăm în zona privată. Ar fi necesar să găsim nişte mecanisme de alertă şi prin intermediul posturilor private de televiziune şi radio.

R: La preluarea mandatului aţi vorbit despre toleranţă zero la infracţiunile în domeniul silvic şi aţi venit şi cu un mesaj pentru angajaţii ministerului în acest sens. Aveţi informaţii despre implicări în astfel de grupări? Despre lucrători implicaţi în astfel de dosare?

D.T: Da, prioritatea pe zona criminalităţii forestier/silvic nu este doar a mea, este o prioritate a Guvernului. Cred că primele rezultate, îngrijorătoare din punctul meu de vedere dacă ne uităm la volumul de masă care a fost confiscat şi la valorile confiscate, ne arată că ne confruntăm cu un fenoment serios în multe judeţele din ţară, care trebuie combătut cu măsuri foarte bine articulate. Am hotărât cu colegii de la Ministerul Mediului şi de la ANAF să continuăm practic genul de acţiuni comune pe care le-am făcut începând de la sfârşitul lunii august şi până la sfârşitul lui septembrie, să le continuăm şi dincolo de data finală a primei operaţiuni. Am decis să continuăm şi pentru luna octombrie, în aceeaşi formă. Dacă vom considera util, vom extinde acest model de intervenţie şi dincolo de luna octombrie. Interesul este să descurajăm, pe absolut toate palierele, furtul din păduri. Dacă ajungem la zona de vulnerabilităţi în ceea ce priveşte cadrele ministerului, eu vreau să mă asigur că nu există astfel de complicităţi. Nu vreau să fac procese de intenţie nimănui, dar eu existat suficient de multe suspiciuni că aceste lanţuri de criminalitate în domeniul forestier nu puteau să funcţioneze fără complicitatea unor cadre din structurile MAI. Instrucţiunile mele cartre cei care conduc aceste operaţiuni, în cadrul Poliţiei Române, sunt foarte limpezi- de a identifica toate elementele de pe acest traseu infracţional. Dacă vor fi descoperiţi şi lucrători ai Ministerului Afacerilor Interne, acolo toleranţa va fi zero.

R: În ce stadiu sunt discuţiile cu partenerii sârbi pentru patrule comune la frontieră? Care sunt concluziile întâlnirii cu omologul dumneavoastră sârb la Viena?

D.T: Noi am decis această formă de combatere a migraţiei ilegale pe aceea frontieră, încă de acum câteva săptămâni.Tocmai de aceea am vrut să am această întâlnire cu omologul sârb. Am avut o discuţie pe care eu o consider foarte bună şi încurajatoare. Serbia ca ţară, Ministerul de Interne sârb se confruntă cu o situaţie greu de gestionat pentru ei, resursele lor financiare nu se compară cu cele pe care le compară România, asta în primul rând. În al doilea rând, ei trebuie să răspundă pe mai multe segmente de frontieră. De aceea pentru ei alocare de resurse pe tot segmentul de frontieră, atât cel cu Bulgaria şi România, devine o chestiune extrem de dificială. Omologul sârb a înţeles foarte bine preocuparea noastră şi am hotărât să mai avem întrevedere cţt de curând posibil, undeva chiar în apropierea frontierei. Până la aceea întâlnire mi-a promis că va identifica resursele care să fie alocate acestor patrule comune, în principiu a înţeles nevoie şi a fost de acord cu acest model de lucru. Din partea noastră, noi suntem pregătiţi atât din perspectiva resurselor umane cât şi a resurselor tehnice. Ne-am arătat disponibilitatea de a ajuta într-o forumlă bilaterală sau chiar cu susţinerea financiară a Uniunii Europene, cu resurse adiţionale. Noi avem un interesa ca aceste trasee de migraţie ilegală să fie interceptate, să fie stopate cât mai devreme, cât mai mult în amonte de frontierele României, de aceea politica noastră a fost de a susţine toate operaţiunile Frontex în tot spaţiul balcanic.

R: În ultimele săptămâni au fost tot mai multe situaţii de migranţi prinşi la punctele de intrare în România. Care este explicaţia pentru faptul că numărul acestor cazuri a crescut?

D.T: S-au schimbat mai multe aspecte în fenomenul migraţionist din ultimul an. În primul rând, s-au închis anumite frontiere de-a lungul rutei balcanice aşa cum ea se configurase anul trecut şi au rămas grupuri, buzunare dacă vreţi, în diverse etape ale acelor rute, pe diverse etape ale traseului lor. Sunt astfel de grupuri rămase în Bulgaria, Serbia, grupuri foarte multe rămase încă în Grecia., grupuri care îşi caută acum noi modalităţi de a ajunge acolo unde intenţionează să ajungă şi anume înspre centrul sau vestul Europei. Aşa cred eu că se explică şi creşterea frecvenţei cu care astfel de grupuri mici încearcă trecerea frontierelor noastre. Nu neapărat pentru că vor să rămână sau că au România ca destinaţie ci încearcă, practic, să devieze de la rutele clasice care au fost închise într-o parte sau alta . Până acum modalităţile practice prin care poliţia noastră de frontieră în cooperare cu DIICOT, cu alte structuri ale parchetului şi ale Poliţiei Române au combătut aceste fenomene eu le consider a fi fost foarte eficace. Practic, nu a fost niciun grup care să scape neinterceptat, ceea ce arată că avem instrumente foarte bine puse la punct pe frontieră, care ne permit să monitorizăm, să vedem, la propriu, aceste grupuri în zona noastră de frontieră şi să putem să alocăm resursele proactiv astfel încât să le interceptăm. Atenţia noastră se focalizează foarte mult şi pe cei care facilitează aceste grupuri de imigranţi pentru că, de fapt, acolo găsim elementul infracţional preponderent şi acolo vrem să acţionăm cu toată fermitatea tocmai pentru a descuraja astfel de structuri criminale, pentru că despre asta discutăm de fapt, e o formă de crimă organizată care foloseşte vunerabilităţile acestor imigranţi pentru a îşi obţine profituri foarte serioase. Şi în zona aceasta va trebui să lucrăm foarte serios tocmai pentru a combate a contracara şi a pedepsi atunci când îi prindem astfel de elemente ale criminalittăţii organizate.

R: O explicaţie pentru cozile ce se formează la punctele de intrare în ţară ar putea fi faptul că sunt verificate mai amănunţit cărţile de identitate şi paşapoartele? Sunt scanate?Sau care este procedura cu acel aparat în care sunt introduse?

D.T: Este o procedură care urmează valului de atentate şi vulnerabilităţi care au apărut pe zona securitară la nivelul uniunii europene. Este bine ştiut faptul că răspunsul hotărât, decis, la nivelul UE ca urmare a atacurilor teroriste din Belgia, din Franţa, din Germania, a fost o întărire a coordonării, a colaborării intre statele membre pe zona de schimb de date şi o întărire a controlului la frontierele externe. Această întărire a controlului la frontierele externe înseamnă o verificare sistenmatică a tuturor pasagerilor şi asta este de fapt ce se întâmplă şi determină şi cozile. Ceea ce este cumva specific punctelor noastre de frontieră şi aici mă refer mai ales la aeroporturi pentru că acolo apar, la acest moment, zonele de bolcaj cele mai mari, e faptul că ne confruntăm în acest an (privind economic, e un fenomen pozitiv) cu o creştere foarte mare a fluxului de călători. O creştere foarte mare a fluxului de călători combinat cu un control sistematic al paşapoartelor la intrare duce în mod direct la aglomeraţie ceea ce ne-a făcut pe noi şi pe administratorii aeroporturilor, în special ai aeroportului Otopeni, să suplimentăm numărul de ghişee la care se face controlul, numărul de operatori din partea poliţiei de frontieră. A fost nevoie de timp pentru a identifica soluţiile fizice cele mai adecvate, ştiut fiind că aeroportul Otopeni este un aeroport mic pentru numărul de zboruri pe care le operează acum şi că există limitări fizice în designul coridoarelor şi a fluxurilor în acel aeroport care nu permit foarte multă flexibilitate şi creativitate în organizarea acelor fluxuri. Asta face ca nici o analiză de risc pe diverse zboruri să nu fie foarte eficientă. Este ceea ce alte aeroporturi mari practică, astfel de analize de risc astfel încât zborurile pe anumite destinaţii să fie controlate sistematic pentru că acolo conform analizelor de risc, acolo există riscuri de luptători străini care vin din Siria sau alte astfel de fenomene şi un control mai relaxat pe anumite destinaţii şi anumite zboruri care vin din zone considerate cu risc scăzut. Din păcate, într-un aeroport ca cel de la noi e mai dificil organizat astfel de fluxuri pentru că, din nou, designul aerportului, al terminalului, practic avem un singur terminal internaţional, şi atunci apar la ghişeu în acelaşi timp călători de la mai multe zboruri. Documentele nu sunt scanate sunt verificate.

R: Până la acest moment, aţi avut situaţii cu prefecţi care şi-au exprimat opţiunea de a se înscrie pe listele pentru parlamentare?

D.Tudorache: Da, chiar săptămâna aceasta am eliberat prefectul de la Vaslui din funcţie tocmai pentru că îşi exprimase o intenţie politică pentru această toamnă. Este mesajul pe care l-am dat prefecţilor de la bun început. Nu am nimic cu cei care vor să se înscrie în cursa politică, e dreptul lor, dar le-am spus foarte clar că aştept să facă acest lucru transparent şi că nu voi avea absolut niciun fel de rezervă în a elibera din funcţie prefecţi care nu înţeleg să-şi asume simpatia politică în mod transparent ci preferă să rămână în funcţie dar să favorizeze un partid sau altul. De aceea, voi fi foarte atent la modul în care prefecţi îşi îndeplinesc îndatoririle în următoarele luni, înainte de alegeri şi nu voi ezita nicio clipă dacă voi vedea astfel de derapaje, mai ales pe măsură ce se apropie campania electorală.

R: Potrivit declaraţiei de avere, aveţi două credite la o bancă din Belgia de aproape 850.000 de euro. Ratele pentru acestea depăşesc salariul dumneavoastră? Vă face asta vulnerabil?

D.T: Nu, ele sunt suspendate. Asta explică. Am văzut foarte multă grijă şi atenţie pentru situaţia mea financiară, le mulţumesc celor care se îngrijorează. Nu aş fi putut să vin, să răspund apelului premierului Cioloş dacă nu mi-aş fi rezolvat această problemă, este de fapt şi condiţia pe care am pus-o atunci când mi-a solicitat prezenţa în Guvern. Am o clauză în ambele contracte de credit care permite suspendarea timp de un an a ratelor, deci timp de un an nu plătesc aceste rate, altfel nu aş fi putut să stau aici.

R: Cum vă explicaţi reacţia domnului Călin Popescu Tăriceanu după propunerea ca dumneavostră să fiţi noul şef de la Interne? Aţi văzut acea declaraţie ca pe un atac? Aţi discutat de atunci cu domnia sa?

D.T: Nu am discutat nici înainte nici după. Nu am avut nicio discuţie bilaterală cu domnul Tăriceanu. Am văzut foarte multe specualţii în presă apropo de simpatii politice pe care le-aş avea, pot să vă spun că de zece luni de zile, de nouă luni de când sunt venit în ţară, nu am avut nicio discuţie bilaterală cu niciun om politic. Pur şi simplu pentru că nu mă cunosc. Nici eu nu îi cunosc, deci într-un fel nu pot să-l judec pe domnul Tăriceanu pentru că întradevăr nu mă cunoaşte, nici eu nu îi cunosc. Vă spun sincer, nici nu am vreun interes să îi cunosc pentru că nu am niciun interes să fac politică -nici acum, nici după mandat.

R: Angajările din sursă externă în ce stadiu sunt?

D.T: Unele deja s-au lansat, altele sunt în curs de publicare. Pentru anumite tipuri de posturi, unde nu există justificarea unei specializări anume, am deschis aceste posturi în primul rând către angajările interne. Toate cele peste 5.000 de posturi vor fi toate, în valuri, lansat în următoarele săptămâni. Au fost deja în mare parte.

R.:S-a vorbit despre angajări din sursă externă pe funcţii de conducere?

D.T: A existat această suspiciune din partea anumitor sindicate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Am discutat aceste cazuri chiar cu sindicatele. S-au convins că nu era aşa. Pentru asta spun că am decis ca acele posturi să fie cu precădere ocupate din resursă internă.

R.:Aţi urmărit subiectul transportul pacienţilor în străinătate cu ambulanţe ale serviciilor publice? Aţi avut discuţii cu domnul Raed Arafat? Se pune în vedere suspendarea acestor transporturi?

D. T: Am văzut acest subiect dezvoltat în spaţiul public şi am cerut deja de la domnul Raed Arafat şi de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) un raport detaliat pe acest mecanism prin care se desfăşoară aceste transporturi medicale asistate către străinătate. Ceea ce am primit deja ca informaţie şi este foarte relevant iî toată această discuţie este că vorbim de fapt de 25 de cazuri în 7 ani. Asta mi s-a spus la acest moment. 25 de cazuri medicale asistate în străinătate unde au fost folosite ambulanţe publice. Dar aştept, cum spuneam, acel raport detaliat tocmai pentru a înţelege şi eu foarte bine care sunt procedurile şi mecanismele prin care aceste transporturi sunt decise. Ca o primă asigurare care mi-a fost dată este ca în toate aceste cazuri a fost vorba de cazuri dictate de nevoi medicale şi atât. Şi că ele s-au desfăşurat corect, cu proceduri legale respectate. Dar am cerut această analiză tocmai pentru a vedea şi exact care este situaţia lor. Dar cred că este important, pentru a înţelege mai bine, că nu este vorba de vreun fenomen. Discutam de 25 de cazuri în 7 ani.

Citeşte şi: Ministrul afacerilor interne, Dragoş Tudorache, la Viena pentru a prezenta ce face România în gestionarea fenomenului migraţiei. FOTO

Citeşte şi: EXCLUSIV. Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache: Există cadru legal pentru desecretizare. Avem cerere de la DNA