Executiv monocefal şi Parlament cu 200 de membri, potrivit Constituţiei propuse de Chiuariu

"Guvernul va fi singurul reprezentant al puterii executive, format din maxim 15 miniştri cu portofoliu", propune Tudor Chiuariu, explicând procedura de desemnare a primului-ministru şi formarea Guvernului, respectiv programul de guvernare.

"Preşedintele Curţii Constituţionale îl însărcinează cu formarea Guvernului pe primul-ministru propus de partidul politic care are majoritatea absolută a mandatelor din Parlament, sau, dacă nu există un asemenea partid, de coaliţia guvernamentală care însumează o asemenea majoritate. Dacă nu există un partid politic care să deţină o asemenea majoritate şi nu se formează o asemenea coaliţie guvernamentală în zece zile de la anunţarea oficială a rezultatelor alegerilor, preşedintele Curţii Constituţionale îl desemnează pe candidatul propus de partidul care a obţinut cele mai multe mandate în Parlament", susţine Chiuariu.

Potrivit iniţiatorului, primul-ministru desemnat se va prezenta în Parlament cu o listă de membri ai Guvernului şi un program de guvernare, în zece zile de la desemnare.

"Dacă pe parcursul mandatului, Guvernul doreşte să aplice politici noi, altele decât cele menţionate în programul de guvernare pentru care a primit votul de învestitură, trebuie să se prezinte în Parlament, pentru un nou vot de învestitură, asupra noilor politici propuse. Neîntrunirea votului majorităţii absolute a deputaţilor şi senatorilor asupra noilor politici conduce la demiterea Guvernului", propune Chiuariu.

Totodată, liberalul arată că miniştrii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către primul-ministru, iar Guvernul să aibă maxim 15 ministere/miniştri cu portofoliu.

"Guvernul e actualmente construit pe criterii clientelare care-l condamnă la ineficienţă şi risipă. Multe dintre instituţiile post-decembriste au fost create pentru anumite persoane sau pentru a satisface anumite interese particulare. Limitarea prin Constituţie a numărului de ministere/a miniştrilor cu portofoliu este necesară, pentru ca ministere să nu mai fie inventate pentru persoane, ca în cazul Ridzi sau Udrea", explică Tudor Chiuariu.

Parlament bicameral cu maxim 200 de membri

Potrivit lui Chiuariu, în prezent, Parlamentul României nu e eficient "fiindcă cele două Camere îşi dublează atribuţiile, pe de altă parte, fiindcă Parlamentul este într-o prea mică măsură un for de dezbatere al problemelor importante din societate; fiindcă Parlamentul nu e eficient, Guvernul exercită prea multe prerogative şi devine abuziv; fiindcă Parlamentul a încetat să fie un for de dezbatere, dezbaterea s-a mutat în studiourile televiziunilor, patronii lor dobândind o putere nefiresc de mare".

"În 20 de ani de democraţie, românilor nu li s-a explicat prea bine de ce e nevoie de Parlament. Istoric, Parlamentul a apărut ca o contrapondere la puterea monarhului, a şefului de stat, cu alte cuvinte, a exercitării puterii de către o singură persoană. Aşa că, dacă nu vrem să ne întoarcem la Ceauşescu, avem nevoie de un Parlament puternic. L-am menţionat pe ultimul preşedinte comunist, fiindcă perioada comunistă a fost singura din istoria noastră în care am avut Parlament unicameral", spune Tudor Chiuariu.

Parlamentul trebuie să îşi recapete eficienţa, prin separarea atribuţiilor între Camera Deputaţilor şi Senat, şi prin controlul mai strict asupra Guvernului. De asemenea, trebuie să redevină forul principal de dezbatere al treburilor publice, mai spune sursa citată.

În opinia liberalului, numărul parlamentarilor nu poate fi stabilit decât pe baza unor criterii.

"Propunerea mea a pornit de la un sistem cu atribuţii separate pentru cele două Camere şi de la un nou sistem administrativ, după cum urmează: Senatul, cu trei senatori pentru fiecare regiune (noua unitate administrative-teritorială care va grupa două sau trei judeţe), aleşi uninominal, în ordinea numărului de voturi obţinute, în fiecare circumscripţie electorală regională; Camera Deputaţilor, cu opt deputaţi pentru fiecare regiune, aleşi în colegii uninominale. Un calcul simplu ne arată că vom avea un număr total în jur 143 parlamentari = (3 x 13 = 39) + (8 x 13 = 104)", explică Chiuariu.

Între cele două Camere, spune liberalul, va exista o separare de atribuţii, proiectele de lege importante urmând să fie adoptate de plenul Camerelor reunite. Senatul va avea atribuţii clar delimitate: politică externă, apărare naţională, organizarea judiciară, organizarea administraţiei publice.

În proiectul de revizuire a Constituţiei, la capitolul "Funcţionarea parlamentului", se prevede obligativitatea dezbaterii publice prealabile şi controlul mai strict asupra Executivului, prin moţiuni şi prin controlul de constituţionalitate parlamentar al ordonanţelor.

"Principiul transparenţei decizionale (sunshine law) trebuie introdus în Constituţie. Fără perioada obligatorie de dezbatere publică, 30 de zile, legea nu poate fi pusă pe ordinea de zi a Parlamentului. Încălcarea principiului poate conduce la nulitatea absolută a actului legislativ. Controlul Parlamentului asupra Guvernului trebuie să devină mai strict, prin reconsiderarea rolului moţiunilor simple şi posibilitatea parlamentarilor de a ataca Ordonanţele şi Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului", spune Chiuariu.

Acesta arată că moţiunile simple privind activitatea unui ministru adoptate cu majoritate absolută de Camera cu atribuţii în acel domeniu conduc la demiterea respectivului ministru. "Primul-ministru poate evita demiterea acestuia, angajând răspunderea întregului Guvern în faţa Parlamentului, prin activarea principiului solidarităţii guvernamentale. Dacă nu se depune sau nu se adoptă o moţiune de cenzură, ministrul în cauză îşi păstrează funcţia", propune Chiuariu.

Ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă trebuie să fie supuse controlului exercitat de către parlamentari prin sesizarea Curţii Constituţionale, într-un termen de trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau de la data depunerii lor la Parlament. Contestarea suspendă aplicarea ordonanţei atacate. Curtea se va pronunţa într-un termen de trei zile de la data la care este sesizată. Decizia Curţii este executorie şi general obligatorie de la data pronunţării, se arată în propiectul citat.