Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

Publicat: 23 02. 2025, 22:50
Actualizat: 24 02. 2025, 12:05
Andrei Rachieru, Diana Nunuț

Rezultatele parţiale în Germania: CDU-28,6%, AfD-20,8%, SPD-16,4%

Creştin-democraţii (CDU) au obţinut cele mai multe voturi la alegerile de duminică din Germania (CDU-28,6%), iar liderul lor, Friedrich Merz, va fi ales cancelar, potrivit BBC. Partidul de extremă dreapta din Germania (AfD) se situează pe locul doi în clasamentul rezultatelor provizorii (AfD-20,8%) având mare succes în estul ţării.

CDU va căuta să formeze o coaliţie, dar a exclus colaborarea cu AfD. CDU va purta discuţii cu social-democraţii, care sub cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz au suferit cel mai prost rezultat electoral (SPD-16,4%). Liderii principalelor partide se va reuni luni dimineaţă pentru primele discuţii şi pe parcursul zilei se vor face anunţuri oficiale.

Lidera AfD: „Merz nu va rezista patru ani fără noi”

Alice Weidel, liderul Alternativei pentru Germania (AfD), care se estimează că a ocupat un confortabil al doilea loc cu aproximativ 20% din voturi, a declarat că AfD este pregătită să intre într-un guvern de coaliţie.

Dar, având în vedere că CDU şi alte partide importante au exclus colaborarea cu AfD, o gazdă a unui panel post-electoral a întrebat-o pe Weidel dacă un vot pentru partidul ei a fost o pierdere.

„Nu, deloc”, răspunde Weidel. „Votul este clar: poporul german doreşte o schimbare politică, doreşte o coaliţie neagră şi albastră [CDU-AfD]. Dacă vor să excludă acest lucru, este corect. Dar atunci este o victorie pyrrhică pentru CDU şi nu un rezultat care să emane încredere”, a spus lidera AfD, potrivit Deutsche Welle.

Weidel susţine că CDU a adoptat efectiv cea mai mare parte a manifestului AfD şi afirmă: „Vor trebui să le explice alegătorilor lor cum vor pune în aplicare aceste promisiuni în timp ce lucrează cu partidele de stânga. Dacă formează un guvern cu SPD şi Verzii, atunci cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani”.

Cancelarul Scholz spune că nu va reprezenta SPD în negocierile pentru formarea guvernului

Donald Trump reacţionează la exit-poll-ul alegerilor din Germania: Este o zi mare pentru Germania

Alegeri în Germania. Care este categoria de vârstă care a votat mai mult cu extrema dreaptă şi extrema stângă

UPDATE 21:30 Estimare actualizată: AfD trece de 20% din voturi

Ultimele estimări arată că extrema dreaptă, AfD, a urcat cu aproape 1% în voturi, de la 19,5% la momentul exit-poll-ului, la 20,4%. Blocul CDU/CSU scade uşor, la 28,6%, potrivit Deutsche Welle.

UPDATE 21:00 Reacţiile liderilor germani

Merz anunţă că blocul conservator a câştigat aceste alegeri şi a afirmat că negocierile pentru formarea coaliţiei de guvernare se vor desfăşura rapid.

Lidera AfD, Alice Weidel, a reluat cuvintele fostului lider al partidului, Alexander Gauland, spunând că „îi vom vâna pe ceilalţi, astfel încât să facă politici rezonabile pentru ţara noastră”.

Candidatul principal al Partidului Verzilor, Robert Habeck, a apărat procentul de 13% din voturi obţinut de partidul său ca fiind „respectabil”, motivând că Verzii „nu s-au prăbuşit” precum celelalte partide din coaliţie, SPD şi FDP, relatează Deutsche Welle.

Unele dintre cele mai mari urale ale serii, când au fost dezvăluite sondajele la ieşirea de la urne, s-au auzit în suburbia berlineză Neukölln, sediul Die Linke, partid de extremă stânga, care ar urma să obţină până la 8,5% din voturi şi să intre confortabil în parlament.

„Sunt incredibil de recunoscătoare pentru acest rezultat care arată clar că accentul nostru pe subiectele sociale a avut succes”, a declarat copreşedintele Heidi Reichinnek. „Am avut perfectă dreptate să ascultăm oamenii şi să acţionăm. Am avut dreptate să ne concentrăm pe costurile chiriei şi ale alimentelor. Am demonstrat că nu ne limităm la a vorbi; acţionăm.”

Scholz admite „o înfrângere amară” pentru SPD

Actualul cancelar german şi lider al Partidului Social Democrat (SPD), Olaf Scholz, şi-a asumat responsabilitatea pentru rezultatele slabe obţinute de partidul său în alegeri, recunoscând că rezultatul reprezintă „o înfrângere”.

„Acesta este un rezultat electoral amar pentru SPD, aceasta este o înfrângere. Este un rezultat pe care va trebui să îl lăsăm în urmă”, a declarat el adunării de la sediul partidului, notează CNN. 

Merz promite negocieri rapide de coaliţie: „Să înceapă petrecerea”

Friedrich Merz a condus Uniunea Creştin-Democrată (CDU) de centru-dreapta la o victorie electorală clară şi este acum pregătit să devină următorul cancelar al Germaniei.

Flancat pe scenă de alţi candidaţi de top ai CDU şi ai partidului său înfrăţit din Bavaria, Uniunea Creştin-Socială (CSU), Merz a salutat duminică drept o „seară electorală istorică”.

„Am dus o campanie electorală dură pe teme importante … acum vom vorbi între noi. Trebuie să fim capabili să acţionăm rapid”, a declarat el, potrivit CNN. 

Alegeri în Germania. Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului

De la avocatură la conducerea Germaniei. Cine este Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei

Alegeri federale în Germania. AfD şi-a dublat scorul şi devine o forţă în Bundestag

UPDATE 19:25: Exit-poll-ul arată că FDP este la limită pentru a intra în Parlament

FDP (liberalii) ar putea să nu intre în noul Parlament. În timp ce publicaţia Der Spiegel a estimat că formaţiunea ar obţine minimul de 5% pentru a intra în Bundestag, Deutsche Welle creditează partidul cu 4,9% din voturi.

UPDATE 19:10: Extrema stângă, surpriza alegerilor din Germania 

Surpriza alegerilor federale din Germania o constituie formaţiunea de extremă stângă, Die Linke, potrivit estimărilor exit-poll, scrie Der Spiegel. Partidul a obţinut 9% din voturi, în marja ultimelor sondaje realizate în decursul acestei săptămâni. 

Dacă proiecţia rămâne până la numărătoarea completă a voturilor, Die Linke ar urma să intre în Bundestag, fiind necesar ca o formaţiune să obţină minim 5% din totalul voturilor. 

Formaţiunea îşi are o parte din rădăcini din partidul comunist din Germania de Est, reuşind să atragă în special tineri indignaţi de ascensiunea extremei drepte. 

Mai multe informaţii despre Die Linke se pot găsi AICI. 

UPDATE 19:00 Primele exit-poll-uri: CDU/CSU, pe primul loc, AfD, pe locul 2

Sondajele efectuate la ieşirea de la urne cu privire la alegerile germane din 2025 au fost publicate şi arată că alianţa de centru-dreapta (CDU/CSU) a obţinut cel mai mare procent de locuri, cu 29%. Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune de extremă dreapta, s-a clasat pe locul al doilea, cu puţin sub 20 %. Pe locul al treilea s-au clasat social-democraţii de centru-stânga (SPD), aflaţi la guvernare, cu 16%, devansându-i doar pe actualii lor parteneri de coaliţie, Verzii, cu 13,5%, scrie Deutsche Welle.

UPDATE 18:00 Datele preliminare indică un număr mai mare de alegători la urne decât în 2021

Datele preliminare ale sondajelor au indicat o prezenţă potenţial ridicată la vot la alegerile germane din acest an.

La ora 14:00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezenţa la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creştere semnificativă faţă de 36,5% înregistrată în acelaşi stadiu în 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezenţă la vot de 76,4%, scrie Deutsche Welle.

Prezenţa mai mare la secţiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondenţă în comparaţie cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.

Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezenţa la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.

UPDATE 16:20 Primele rapoarte privind prezenţa la vot în Germania

Secţiile de votare din landurile Saxonia, Saxonia Inferioară, Saxonia Anhalt şi Turingia au raportat o uşoară creştere a prezenţei la vot în comparaţie cu ultimele alegeri federale din 2021, la fel ca şi oraşe precum Bremen, Köln, München şi Nürnberg.
 
În oraşul Duisburg, situat în vestul Germaniei, în fosta vale industrială a Ruhr din Renania de Nord-Westfalia, o circumscripţie electorală este hotărâtă să crească prezenţa la vot după ce a înregistrat doar 63 % în 2021 – cea mai scăzută din Germania.

UPDATE 14:55: De ce a fost criticat Musk pentru sprijinul acordat AfD?

Miliardarul Elon Musk, magnat al tehnologiei, a fost acuzat că a intervenit în alegerile din Germania, după ce şi-a acordat sprijinul partidului de extremă dreapta AfD. Pe 20 decembrie, Musk a postat pe X, platforma de social media pe care o deţine: „Doar AfD poate salva Germania”.
 
Musk, care a devenit un apropiat al preşedintelui american Donald Trump, şi-a extins sprijinul pentru AfD într-un articol de opinie publicat mai târziu în aceeaşi lună pentru Welt am Sonntag, un ziar german. „Portretizarea AfD ca extremă dreaptă este în mod clar falsă, având în vedere că Alice Weidel, liderul partidului, are un partener de acelaşi sex din Sri Lanka! Vi se pare că seamănă cu Hitler? Vă rog!” a spus Musk în articol.
 
El a scris că Germania se află „în pragul colapsului economic şi cultural” şi că „AfD poate salva Germania de la a deveni o umbră a ceea ce a fost”. Musk şi-a apărat poziţia politică spunând că are „investiţii semnificative” în Germania, ceea ce îi dă dreptul să comenteze despre ţară.

UPDATE 14:00: Liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, a votat la Arnsberg, în vestul Renaniei de Nord-Westfalia, cel mai populat land al Germaniei, la doar câteva minute după principalul său rival, Olaf Scholz. La ieşirea din secţia de votare, Merz, în vârstă de 69 de ani, le-a spus reporterilor: „Va fi bine.” 

UPDATE 13:45: Markus Söder, premierul Bavariei şi liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), s-a declarat „foarte încrezător” în privinţa rezultatului alegerilor, care va fi anunţat în această seară. În timp ce vota la o secţie din Nürnberg, el şi-a exprimat speranţa că ţara va avea un nou guvern capabil să aducă schimbări reale, evitând stagnarea. 

UPDATE 13:39: Actualul cancelar social democrat, Olaf Scholz, a votat în Potsdam, Brandenburg, chiar lângă Berlin.

UPDATE 13:28: Unii alegători solicită viitorului guvern să acorde prioritate educaţiei, în contextul unei schimbări spre extrema dreaptă

Tehnicianul Mario Stallman spune că doreşte ca următorul guvern să „investească mai mult în educaţie”, în timp ce votează la Frankfurt. Tânărul de 28 de ani a mai spus că şi-ar dori să existe „mai puţin radicalism de dreapta în Germania”.
 
„Dar nu numai în Germania, deoarece întreaga Europă se confruntă cu o puternică orientare spre dreapta”, a declarat el pentru agenţia de presă AFP în timp ce ţinea în braţe un bebeluş de două săptămâni.
 
Partidul de extremă dreapta AfD a crescut în popularitate în ultimele decenii, obţinând pentru prima dată locuri în parlament la alegerile din 2017, cu 13 % din voturi. În acest an, partidul este cotat cu un sprijin de aproximativ 20 la sută, al doilea după conservatorul CDU.

UPDATE 12:30: Experţii îndeamnă la reforme în domeniul imigraţiei şi al pieţei muncii în contextul provocărilor economice ale Germaniei

Sondajele sugerează că mulţi alegători doresc să plătească mai puţine taxe, dar acest lucru va fi dificil, deoarece Germania se află în recesiune de doi ani. Industriile sale cheie se luptă să rămână competitive. Şomajul este de peste 6 %, iar aşa-numita frână a datoriilor provoacă, de asemenea, probleme.
 
„Ceea ce ne trebuie, de asemenea, în plus faţă de doar bani este să aducem mai mulţi oameni pe piaţa muncii”, a declarat economistul Florian-Schuster Johnson pentru Al Jazeera.
 
„Trebuie să vorbim despre cum să facilităm imigraţia. Trebuie să vorbim despre cum să stimulăm pensionarii să lucreze mai mult. Trebuie să discutăm despre modul în care oamenii care în prezent nu fac parte din piaţa muncii pot participa efectiv la aceasta”, a adăugat el.

UPDATE 10:58: Preşedintele Germaniei a votat la aproximativ o oră după deschiderea urnelor

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a votat alături de soţia sa în cadrul alegerilor anticipate din Germania. Steinmeier a votat la o secţie de votare din districtul Zehlendorf din sud-vestul Berlinului la aproximativ o oră după deschiderea urnelor. Acesta a mulţumit lucrătorilor electorali şi a îndemnat cetăţenii să îşi exercite dreptul democratic şi să voteze.

UPDATE 10:48: Alegătorii germani dezamăgiţi se îndreaptă spre AfD, pe fondul nemulţumirii politice

Alternativa pentru Germania (AfD), o formaţiune de extremă-dreapta veche de 12 ani, este aşteptată să obţină cel mai bun rezultat de până acum, în timp ce puterea economică a Europei, aflată în dificultate, se îndreaptă spre dreapta.
 
„Sunt complet dezamăgită de politică, aşa că poate o alternativă ar fi mai bună”, a declarat pentru agenţia de presă Reuters Ludmila Ballhorn, bibliotecar pensionar din Berlin, în vârstă de 76 de ani, care intenţionează să voteze AfD. Ballhorn a declarat că se luptă să trăiască cu pensia sa de 800 de euro. „Chiriile şi toate celelalte costuri au crescut vertiginos”.

UPDATE 10:00: Unii alegători îşi exprimă dorinţa pentru o schimbare politică spre dreapta

Până la 30% dintre alegători au rămas indecişi săptămâna trecută, printre aceştia numărându-se Sylvia Otto, în vârstă de 66 de ani, care a declarat că „încă mi se pare dificil să iau o decizie de data aceasta”.
 
Vorbind la Berlin, ea a spus că doreşte „o schimbare – dar acum o schimbare la dreapta”. „Asta este foarte important pentru mine”, a declarat ea pentru agenţia de presă AFP.

Ştirea iniţială

Alegerile federale din Germania din 23 februarie 2025 se anunţă un moment decisiv pentru viitorul politic al ţării, cu o competiţie strânsă între mai mulţi lideri influenţi. Procesul electoral, complex şi bine reglementat, va decide componenţa noului Bundestag şi viitorul cancelar al Germaniei.

Cum funcţionează sistemul de vot în Germania

În Germania, alegerile federale sunt bazate pe un sistem electoral mixt, care combină votul majoritar cu cel proporţional. Alegătorii germani au două voturi importante: primul vot (Erststimme) este acordat pentru a alege un candidat din circumscripţia electorală, iar al doilea vot (Zweitstimme) este dat unui partid pe plan naţional, determinând astfel distribuirea mandatelor proporţionale. Acest sistem permite o reprezentare echilibrată şi asigură că partidele mai mici au şanse să obţină locuri în parlament, în funcţie de suportul naţional pe care îl primesc.
 
Pentru ca un partid să intre în Bundestag, acesta trebuie să obţină cel puţin 5% din voturile la nivel naţional sau să câştige cel puţin trei mandate directe. În plus, există un mecanism de mandate suplimentare, care garantează că distribuirea mandatelor este corectă şi reflectă proporţionalitatea voturilor exprimate.

Principalele figuri politice şi temele de campanie

În ceea ce priveşte competiţia pentru funcţia de cancelar, patru lideri politici se află în centrul atenţiei. Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştine Democrate (CDU), este favorit în sondaje şi se remarcă prin poziţiile sale conservatoare, pro-afaceri şi prin accentul pus pe controlul migraţiei. Olaf Scholz, actualul cancelar al Germaniei şi lider al Partidului Social Democrat (SPD), îşi apără bilanţul guvernamental, în ciuda prăbuşirii recente a coaliţiei de guvernare. De asemenea, Robert Habeck, vicecancelar şi ministru al Economiei, este susţinut de Verzii ecologişti pentru abordările sale progresiste în domeniul climatic şi energetic. Alice Weidel, reprezentanta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), reprezintă extremă dreaptă, fiind o figură controversată, dar cu o influenţă electorală semnificativă.
 
Dezbaterea electorală se concentrează pe câteva teme esenţiale. În primul rând, dezinformarea online reprezintă o provocare majoră, având în vedere influenţa platformelor de socializare şi a campaniilor online. Problemele organizatorice, cum ar fi neclarităţile în legislaţia electorală şi accesibilitatea votului pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt subiecte de preocupare. De asemenea, transparenţa procesului electoral este un aspect critic, pentru a asigura încrederea publicului în rezultate.

Sondajele şi configurarea viitoarelor coaliţii

În privinţa sondajelor, CDU/CSU se află în frunte cu aproximativ 29% din intenţiile de vot, urmat de AfD cu 21%, iar SPD este pe locul trei cu 15%. Partidele Verzi şi FDP se află într-o competiţie strânsă pentru a depăşi pragul electoral, cu scoruri între 5% şi 13%. Aceste procente sugerează o competiţie intensă şi o posibilă fragmentare politică, ceea ce va face necesară formarea unei coaliţii pentru a guverna eficient Germania.
 
AfD, în ciuda unei influenţe electorale semnificative, nu are şanse reale să formeze un guvern din cauza refuzului altor partide de a colabora cu ei din cauza ideologiei extremiste. Totuşi, influenţa lor asupra agendei politice şi atenţia internaţională, inclusiv sprijinul din partea unor figuri importante precum Elon Musk, subliniază importanţa lor în această cursă electorală.
 
Alegerile din 23 februarie 2025 vor reprezenta o perioadă crucială în politica germană. Acestea vor stabili nu doar cine va conduce Germania în următorii ani, dar şi care vor fi priorităţile politice ale noii coaliţii de guvernare, într-un context marcat de tensiuni politice şi economice.
Articole recomandate
USR îi avertizează pe reprezentanții OSCE că alegerile din luna mai ar putea fi anulate din nou
China promite să lupte „până la sfârșitul amar” dacă SUA împinge războiul comercial
Reacția lui Marcel Ciolacu la propunerea Ursulei von der Leyen privind apărarea: deosebit de binevenită
Călin Georgescu vrea referendum pentru ieșirea României din UE și NATO: „Este un fel de sclavie”
Grindeanu: În aprilie va fi dat în folosință sectorul Mizil – Pietroasele din Autostrada A7
Grindeanu acuză USR că încearcă să schimbe coaliția aruncând teme false
Lidera POT: NATO nu poate fi replicat de Europa
Grindeanu: Reconstrucția Ucrainei fără SUA nu este posibilă