Extrema dreaptă mărşăluieşte prin Europa: un studiu explică boom-ului partidelor antisistem

Un Parlament European cu mai multe forţe antisistem, mai puţin atent la apărarea statului de drept şi cu un număr mai mare de membri pro-ruşi. Este  scenariul preconizat de un studiu al Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR), bazat pe sondaje şi modele statistice, şi prevede un ciclu postelectoral fără precedent în istoria Uniunii Europene.  

Acest scenariu este descris drept „un apel de trezire” pentru politicienii europeni şi politicile de apărare a Ucrainei sau a statului de drept. Momentan, Green Deal se află în prezent la baza protestelor fermierilor. Manifestaţiile nu mai sunt doar o problemă franceză sau germană, ci lansează o mişcare cu adevărat paneuropeană, cu tractoare invadând străzile din Piemont până în România.

Ieri dimineaţă au ieşit în stradă şi în faţa Parlamentului European de la Bruxelles, prezenţă care a fost citită ca un avertisment pentru ceea ce s-ar putea întâmpla la urnele de la începutul lunii iunie, când votul de protest ar putea da roade şi aduce partidele populiste, care conduc în alegeri în cel puţin nouă state, inclusiv Italia, Franţa, Belgia şi Ţările de Jos.

Partidul Creştin Democrat, congres în România

Fermierii nu protestează doar faţă de preţurile mari la motorină. Ei sunt în principal supăraţi pe politica agricolă comună a Uniunii Europene, pe obligaţia de a roti culturile, interzicerea pesticidelor şi, de asemenea, pe concurenţa grâului din Ucraina.

„Pentru noi, Green Deal este unul dintre cele mai importante proiecte ale acestei Comisii – a răspuns Nicolas Schmit, comisarul pentru Muncă -. Acesta este motivul pentru care trebuie să explicăm, să apărăm şi să arătăm cum ar trebui implementat”.

Schmit este, de asemenea, Spitzenkandidat al socialiştilor europeni, adică principalul candidat la următoarele alegeri. Cel care, teoretic, ar trebui să devină preşedinte al Comisiei în caz de victorie. Studiul ECFR prevede însă că Partidul Popular European va fi în continuare grupul de conducere în Parlamentul European (173 de locuri).

Partidul Creştin Democrat îşi va desemna Spitzenkandidat la congresul din 6-7 martie de la Bucureşti, dar în prezent aşteaptă decizia Ursulei von der Leyen. Preşedintele Comisiei, dacă ar vrea să candideze pentru PPE, ar trebui să o facă până pe 21 februarie, când expiră termenul de depunere a candidaturii.